Slujire Arhierească la înmormântarea Maicii starețe Evghenia stavrofora, de la Mănăstirea Polovragi, județul Gorj

297

În Duminica a 6-a după Rusalii, ultima zi a lunii iulie, de înainteprăznuirea scoaterii Sfintei Cruci, în prezența a câtorva sute de credincioși veniți din Gorj și din alte județe ale țării, Înaltpreasfințitul Părinte dr. Irineu, Arhiepiscopul Craiovei și Mitropolitul Olteniei, ajutat de un ales sobor de preoți în frunte cu exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Craiovei, Preacuviosul Părinte arhimandrit, Ioachim Pârvulescu, a săvârșit slujba Arhierească de înmormântare a Maicii starețe Evghenia stavrofora, de la Mănăstirea Polovragi, județul Gorj.

“Maica Evghenia a fost o pildă de viață călugărească, de ascultare, de smerenie, de grijă pentru obștea și mănăstirea aceasta”
După ce au fost înălțate cântări psaltice întru pomenirea sufletului care s-a înălțat cu cei drepți la ceruri, al maicii starețe Fevronia stavrofora, Chiriarhul sfintelor lăcașe din Mitropolia Olteniei a pornit de la premisa că pe calea aceasta a mănăstirii alergăm cu toții, ne îndemnăm unii pe alții, pentru că în mănăstire trebuie să lucrăm și să trăim împreună, iar: “Viața aceasta de la mănăstire este cu adevărat o viață bineplăcută Lui Dumnezeu, ca un model de viețuire creștină, ca un îndemn, mănăstirea fiind, de fiecare dată, pentru credincioși, ca un «spital duhovnicesc» unde vin și iau rugăciunea, vin și iau ceea ce este de folos cei dăruiți, vin și iau ascultarea bineplăcută Lui Dumnezeu, și, bineînțeles, sfințenia locului pe care trăim. Aceasta este viața călugărească și întru aceasta fost și maica noastră, Evghenia stavrofora. Care de îndată ce a primit această ascultare, și-a modelat voința și lucrarea după poruncile Lui Dumnezeu, ca să fie întrutotul conformă cu ceea ce Mântuitorul nostru ne spune: «Luați jugul meu că este bun și sarcina mea este ușoară». A fi conducătorul unei mănăstiri este cu adevărat a te integra în «jugul» Mântuitorului Hristos și a lua sarcina pe care Domnul ți-a încredințat-o. Dar, mai este, cum am zice, a primi această ascultare, această lucrare, ca prin ea să ne desăvârșim, atât noi, cât și cei din jurul nostru. Purtarea de grijă față de toți, purtarea de grijă față de cei care vin și cei care pleacă, deci, credincioșii din mănăstire, toate acestea sunt în educația unui stareț sau a unei starețe. Maica Evghenia a fost o pildă de viață călugărească, de ascultare, de smerenie, de grijă pentru obștea și mănăstirea aceasta, pentru că s-a străduit, zi și noapte, ca să fie cu adevărat învrednicită să primească cununa celor aleși în Împărăția Lui Dumnezeu. Față de biserică și față de obștea monahală și-a făcut pe deplin datoria și a considerat că lucrul cel mai important pentru fiecare în parte este ca să se unească cu Mântuitorul Iisus Hristos și să primească ceea ce este sfânt și ceea ce o face fericită în viața călugărească, pentru a primi cununa Împărăției cerurilor. Așa se face că Dumnezeu a rânduit-o ca să aibă parte și de bucurii, a trăit tristeți și necazuri, pentru că în lume «necazuri veți avea», cum ne spune Domnul, «dar, îndrăzniți, eu am biruit lumea»! Bucurie a fost atunci când în mănăstire veneau maici și surori, atunci când conducea pe cineva în Împărăția Lui Dumnezeu și, de bună seamă, când împlinea ceva în această sfântă mănăstire”, apreciindu-se faptul că s-au făcut multe lucruri bune în timpul acestei ascultări a maicii starețe Evghenia, s-a înfrumusețat biserica și s-au ridicat chiliile și toate construcțiile impresionante din jurul mănăstirii, toate fiind făcute cu multă râvnă, cu multă nevoință și cu multă osteneală.

Fotografie0721“Maica Evghenia va fi acolo, în ceata pe care Dumnezeu a pregătit-o și unde sufletul ei va fi în Împărăția veșnică”
Cu multă întristare în suflet plin de emoție și cu ochii aproape înlăcrimați, Părintele Mitropolit a spus că în ultima parte a vieții sale a fost rânduit de Bunul Dumnezeu ca Maica stareță Evghenia stavrofora să sufere pe patul ei, pentru că suferința este făcătoare de nădejde care sporește încrederea în Dumnezeu, iar la ceas de suferință, îți pui toată nădejdea în Atotputernicul, care poate să ne vindece și să ne dăruiască iertare de păcate și apropierea de Împărăția Lui Dumnezeu. A fost accentuat faptul că: “Prin suferință, noi plătim toate greșelile noastre, îndepărtăm toate lucrurile care s-au adăugat în viața noastră și prin suferință ajungem cu adevărat să dobândim smerenia, atât de important pentru viața noastră! Așadar, după această suferință, în ultima parte, când am cercetat-o la spital, mi-a spus cu multă smerenie, în același timp, cu multă evlavie, să-i dăm binecuvântare să plece! Probabil se gândea că îi mai putem prelungi suferința cu cine știe ce alte «medicamente», însă, răspunsul nostru a fost că poate să plece. Într-adevăr, trei zile au mai trecut, timp în care a postit și s-a rugat, și iată că acum, în această Duminică sfântă, când toți creștinii se roagă, cinstind Sfânta Înviere a Mântuitorului Iisus Hristos, și maica stareță participă la învierea cea veșnică, ziua cea mare a Împărăției Lui Dumnezeu, când, împreună cu înaintașii noștri, cu sfinții noștri, și mănăstirea aceasta și toată lumea se va odihni și se va ferici în viața veșnică. Îi aducem mulțumire și Slavă Lui Dumnezeu și Îl rugăm ca maica stareță și sufletul ei să ajungă cu drepții în Împărăția Cerurilor, să fie acolo unde sunt sfinții, cuvioșii, cei care au trecut din viața aceasta și unde așteaptă pe cei care s-au pregătit, iar Maica Evghenia va fi acolo în ceata pe care Dumnezeu a pregătit-o și unde sufletul ei va fi în Împărăția veșnică. Așadar, să ne rugăm pentru ca sufletul preacuvioasei maicii starețe, Evghenia stavrofora, să fie acceptat cu drepții în Împărăția Cerurilor. Veșnică să-i fie pomenirea, în vecii vecilor, Amin”!
Profesor, Vasile GOGONEA

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here