II. Eroi au fost, eroi sunt încă și-or fi cât neamul gorjenesc
Așadar Simpozionul „Scoarța – izvor nesecat de spiritualitate” a fost organizat de Primăria și Consiliul Local Scoarța, sub egida Consiliului Județean Gorj reprezentat la manifestare chiar de președintele în exercițiu, Cosmin Mihai Popescu. În partea a doua profesorul Titu Zălog a prezentat personalitățile din satele componente: Bobu, Colibași, Mogoșani; colonelul dr. Dobre Gh. Bebe: oamenii în obârșia vremurilor din satele Scoarța și Copăcioasa; profesorul Marian Păuna personalități din satele Budieni și Pisteștii din Deal.
Aș dori să reproduc un pasaj din cuvântul de deschidere al primarului de Scoarța, Ion-Grigore Stamatoiu din care am reținut că toate cele trei cămine culturale din Budieni, din Banu și din Scoarța trebuie să devină centrele, focarele de diseminare și exprimare a informațiilor, a talentelor, a capacităților creatoare ale tuturor cetățenilor comunei.
Col. Dr. Dobre Gh. Bebe a evocat o adevărată saga a familiilor Marcea, Ganea, Millo. Am aflat că fiica lui Pompiliu Marcea, Corina-Mădălina s-a căsătorit cu Yuri Millo din New York, având împreună doi copii. Inbar Millo, angajat la Ambasada S.U.A. din Sidney / Australia și Amit Millo, student la Universitatea Berkeley din California. Universitarul însuși Pompiliu Marcea fusese profesor la Sorbona / Paris, Koln, Aachen, Dusserldorf din Germania.
În memoria renumitului profesor universitar, a scriitorului, a criticului și istoricului literar Pompiliu Marcea, în ultimul sfert de veac au fost întreprinse mai multe acțiuni, astfel:
În anul 1995:
– Fundația Culturală „Pompiliu Marcea”;
– Căminul Cultural „Pompiliu Marcea” din Scoarța, Gorj;
– Biblioteca Comunală „Pompiliu Marcea” din Scoarța, Gorj;
– Simpozionul Cultural anual „Pompiliu Marcea” din Târgu-Jiu și Scoarța;
– Revista Culturală „Pompiliu Marcea”;
– Cetățean de Onoare Post Mortem al comunei Scoarța;
– Placa memorială la casa părintească din Colibași, Scoarța;
– Amfiteatrul „Pompiliu Marcea” la Colegiul Național „Spiru Haret” Târgu-Jiu;
– Placa memorială la Colegiul Național „Spiru Haret” Târgu-Jiu;
În anul 1998:
– Școala Gimnazială „Pompiliu Marcea” Târgu-Jiu;
– Cartea „Pompiliu Marcea sau despre vocația muceniciei literelor românești”;
În anul 2013:
– strada „Pompiliu Marcea” din municipiul Tg-Jiu;
În anul 2014:
– Cetățean de Onoare Post Mortem al municipiului Tg-Jiu;
– Bustul „Pompiliu Marcea” la Școala Gimnazială „Pompiliu Marcea” din municipiul Tg-Jiu;
În anul 2017:
– Concurs Școlar Județean anual „Pompiliu Marcea între oglinzile timpului”, dotat cu premii în bani și diplome;
În anul 2018:
– Stea pe Aleea Celebrităților din municipiul Târgu-Jiu;
– Acordarea de diplome și premii pentru creații literare;
În anul 2019:
– Cruce de pomenire, în cimitirul de la Măceșu (Tg-Cărbunești);
În anul 2020:
– Cetățean de Onoare al orașului Tg-Cărbunești;
În anul 2022:
– Bustul „Pompiliu Marcea” în fața Căminului Cultural din Scoarța care îi poartă numele; (27 octombrie 2022).
Pe lista personalităților din comuna Scoarța au fost evocate 4 din satul Mogoșani, 11 din satul Bobu, 7 din satul Colibași, 3 din satul Lazuri, 24 din satul Scoarța, 6 din satul Copăcioasa, 22 din satul Budieni.
Printre fiii Mogoșanilor se regăsesc prof. univ. dr. Mircea Cinteză (decan al Facultății de Medicină / Facultatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” și senator și ministrul sănătății în guvernul Tăriceanu); profesorul Damian Vochițoiu (1910-1985), care a luptat pentru eliberarea Basarabiei și Ardealului, fiind decorat cu Ordinul Coroana României și Virtutea Militară; prof. univ. dr. Iustinian Petrescu, fost decan al Facultății de Știința și Ingineria Mediului / Universitatea Babeș Bolyai, premiat de Academia Română cu premiile Gr. Cobălcescu și Gh. Munteanu Murgoci.
Satul Bobu i-a avut mai renumiți pe veteranul de război Vasile D. Banța (1920-2001) Constantin Banța, luptător pe front în cadrul Școlii de Ofițeri în Rezervă de la Rodna, muncind enorm pentru edificarea Monumentului Eroilor și a Bisericii din Bobu, Victor D. Banța, persecutat politic 15 ani la liceu, în armată și în studenție (1932-2005).
Din satul Colibași s-au remarcat Pompiliu Marcea (critic și istoric literar, cărturar împătimit, scriitor militant, patriot adevărat, 1928-1985); Nicolae Dobrovie (1924-2008), participant la luptele de la Păuliș, fiind „deblocat” din motive politice „obscure”; Ion D. Isac (1893-1962), om de cultură, dascăl, patriot înflăcărat și parlamentar între anii 1928-1937. În 1933 a fost închis din motive politice dar eliberat căci fusese ales din nou; în 1946 ajungând președinte al Camerei Parlamentului; iar în 1952 fiind închis la Canal; învățătorul Victor Ciudin (1907-1978) a participat la luptele pentru eliberarea Basarabiei, cu toate că avea o vârstă înaintată.
Din satul Lazuri menționez numele doctorului Gheorghe Vodislav, autor al monografiei monumentale „Pietre pentru monumentul satului meu”; învățătorul Gheorghe Dragotă (1919-1995) arestat, cercetat, întemnițat pe motive politice.
Din satul Scoarța, l-aș evidenția pe Ion V. Caragea (1906-1987), fost învățător și profesor în Basarabia (ca și Sabin Velican – n.m. I.P.B.); învățătorul Gheorghe Vodislav (1908-1942), fost învățător în Cernăuți, decedat în 1942 la Sevastopol după un an de combatant în război; Petre I. Dobran a fost primar între anii 1901-1903, 1909-1917, 1921—1925 și pe la începutul secolului a construit o prăvălie, tip han, pentru negustorii care se deplasau dinspre Novaci, Baia de Fier, spre Târgu-Jiu ca să-și comercializeze prețioasele produse ale pământului muncit de ei; profesorul Constantin Cârstea (1907-1994) a luptat pe front între anii 1939-1945, ca maior dar fiind cercetat și închis pe motive politice; preotul Grigore Cartană (1911-1998), în Parohia Scoarța, a fost și el condamnat politic; în 1930 a înființat Cooperativa de Consum Sătesc, Constantin Budianu (1942-2011), fost ambasador al României în Polonia; învățătorul Gheorghe Vintilescu (1894-1971) a luptat în primul război mondial cu grad de locotenent; învățătorul Gheorghe Stângă (1911-1980), pentru convingerile politice fiind anchetat și condamnat mulți ani de închisoare, din pricină că fusese un ferm opozant marcant împotriva regimului comunist; tot victimă a abuzurilor aceluiași regim a fost și învățătorul Ioniță Isac (1903-1968); alt învățător, Grigore Popescu-Puică (1917-1943) a participat pe front, căzând la datorie în localitatea Moldovinscaia în 1943, pe 27 mai.
Din satul Budieni aș scoate în relief pe prof. univ. dr. Mircea Beuran, fost consilier de stat la Administrația Prezidențială; general locotenent Aristotel Stamatoiu (1929-2016); generalul de brigadă Virgil Petre Manta, care a întreținut cursurile Facultății de Drept, din cauza războiului, dar a absolvit Școala de Ofițeri în Rezervă, cu gradul de sublocotenent, participând pe front cu R. 36 Art.; a căzut prizonier, a fost internat în lagăr și a intrat în Divizia Tudor Vladimirescu; a absolvit Facultatea de Filozofie în 1967; generalul de brigadă Teodor I. Pop Manta, fost Șef de stat major și apoi în funcția de comandant al Bg. 4 Art. AA „Gorj”, ținând noi câteva ediții împreună ale Atelierului Național de Poezie „Serile la Brădiceni”; colonelul doctor Vasile Arimia, doctor în istorie, director al Revistei Arhivelor, și fost director al Direcției Generale a Arhivelor Statului București, profesorul Ion Nicolaescu a plecat pe Frontul de Est, având grad de sublocotenent, fiind încadrat la un regiment de vânători de munte, dar moare în Stepa Calmucă în 1942 (ca și bunicul meu Vasile I. Popescu Mocioi, undeva în Crimeea – n.m. I.P.B.); locotenentul Victor P. Manta (1921-1944), a murit în luptele pentru forțarea Tisei și a fost decorat cu Ordinul Mihai Viteazul; învățătorul Titu Nicolaescu (1896-1946) a plecat voluntar pe front în 1941 cu grad de căpitan în rezervă ș.a.m.d.
Primarul Ion-Grigore Stamatoiu a lansat și nr. 73 / septembrie 2022 din Curierul Primăria Scoarța, editat de S.C. Gorjeanul S.A. (redactor Anamaria Stoica). Tot domnia sa m-a pus la curent despre recepționarea investiției de amenajare peisagistică din centrul comunei, pe care am vizualizat-o personal cu plăcere de turist „străin”, despre lucrările de asfaltare D.J.663 Budieni, despre echiparea elevilor Școlii gimnaziale Scoarța cu ghiozdane pline de rechizite, despre sărbătorirea Zilei Vârstnicilor Nonagenari (10 de toți), despre educația media prin film documentar la Biblioteca Scoarța, despre construirea în viitorul imediat a mănăstirii Scoarța chiar în preajma Bisericii Arse, unde a fost ridicată o nouă biserică, despre cele 5 domnișoare care au împlinit majoratul ș.a.m.d.
Un reportaj de Ion Popescu-Brădiceni, Scriitor
