Simpozion Internaţional de Sculptură la Cairo cu participare românească

309

În perioada 14.04-1.05.2016 s-a desfăşurat prima ediţie a Simpozionului Internaţional de Sculptură în Piatră şi Metal, organizat de Universitatea Badr din Cairo (BUC) în chiar campusul acesteia. Organizatorii au selectat artişti din întreaga lume, consultând site-urile şi forumurile de specialitate (de exemplu Facebook Sculpture Symposium).

Au participat 13 sculptori din cinci ţări: Lara Steffe (Italia), Paul Popescu (România), Irodion Gveleslani (Georgia), Ayhan Kayapinar, Işil Şen (Turcia), Ola Mousa, M. Mokhtar Elrefaey, Hany Elsayed, Khaled Hamed, Moawia Helal, Taha Nasr, Ahmed Abd Eltawab şi Omar Toussoun (Egipt). Sculptorul Paul Popescu trăieşte şi profesează de mult timp în Târgu-Jiu, este membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România şi a participat la numeroase tabere de sculptură în ţară şi în străinătate (Franţa, Japonia, Portugalia). Tema simpozionului a fost „Spiritul Egiptului”, artiştii lucrând în diverse tipuri de materiale: travertin, marmură şi metal.
Organizatorii au avut două obiective majore: constituirea unei colecţii muzeale de sculpturi valoroase, atât de artă monumentală, de for public, cât şi de plastică de simeză, ca şi punerea în contact a unor Paul Popescu 2culturi, stiluri şi abordări artistice diverse, reunind experienţele fiecărui participant. În general, s-a remarcat o abordare modernă a fenomenului artistic sculptural, în care s-a păstrat însă specificul naţional, cultural şi personal al fiecărui creator. Din punctul de vedere modern se pot recunoaşte mai multe genuri: conceptualism (Ayhan Kayapinar), sintetism conceptual (cazul lucrării „Pasărea Ra” a lui Paul Popescu), sintetism figurativ (Lara Steffe) şi instalaţii de artă (cazul tuturor sculptorilor egipteni care au lucrat în metal). În cazul conceptualismului nu se pune accentul în mod deosebit pe aspectul estetic, scopul principal fiind concentrarea ideii, ermetizând astfel mesajul. La sintetismul conceptual se reduce detaliul, prin geometrism, la o esenţă capabilă să transmită mesajul şi emoţia. Sintetismul figurativ abordează prin mijloace plastice figura umană de-o manieră ce trimite spre naturalism.
În cazul instalaţiilor de artă (dezvoltate după 1970, dar inspirate de curentul dadaist, deoarece la originea lor au stat, printre altele, lucrările „ready-made” ale lui Marcel Duchamp) artiştii egipteni au mers pe două filiere: unii au abordat instalaţii de tip „ready-made” incluzând în compoziţie, ca elemente de detaliu, piese care anterior aveau o altă folosinţă, dar acum au căpătat valoare de simbol, iar alţii au folosit confecţia metalică special debitată în vederea îndeplinirii funcţiei plastice şi compoziţionale capabilă să transmită mesajul dorit de autor.
Lucrări marmurăSculptorii au fost influenţaţi de fondul cultural antic egiptean, pe care însă l-au abordat modern, continuând astfel curentele artistice avangardiste din Parisul începutului de secol XX , la care şi-a adus din plin aportul Constantin Brâncuşi, creatorul sculpturii moderne.
Vernisajul expoziţiei a avut loc în seara zilei de 30 aprilie pe esplanada campusului universitar. La gala de premiere, care s-a desfăşurat pe o scenă plutitoare, au participat sculptorii, oficialităţi din partea Universităţii Badr, Primăriei oraşului Cairo şi Ministerului Culturii din Egipt, studenţi şi alţi invitaţi. Toţi artiştii care au realizat lucrări au primit (pe lângă suma de 1300 dolari) certificate de participare şi trofeul simpozionului inscripţionat cu numele lor. A urmat apoi un emoţionant spectacol de muzică tradiţională egipteană. Sculptorul Paul Popescu, mulţumit de succesul manifestării, a declarat: „Am răspuns invitaţiei de a participa la simpozion cu un dublu scop: îndeplinirea unui vis al copilăriei, de a cunoaşte Egiptul şi monumentele sale antice şi de a lăsa un «semn» pe tărâmul magnificei culturi şi civilizaţii egiptene. Prin comparaţie cu celelalte evenimente similare la care am fost prezent, acesta s-a dovedit ca fiind o reuşită încă de la prima sa ediţie. Apreciez înaltul profesionalism al organizatorilor – unde aş menţiona în mod special contribuţia deosebită a artistului Omar Toussoun – şi, de asemenea, al majorităţii participanţilor, care s-a reflectat în calitatea şi ţinuta de excepţie a lucrărilor lor, în care oricine poate citi sensul, mesajul şi rigoarea capabile să trezească emoţie şi bucurie în sufletele privitorilor”.
Sorin Lory Buliga

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here