Şi la o nouă apariţie – Portal-MĂIASTRA rămâne tot numărul 1

105

Prin eleganţa ei, dar şi prin conţinutul său bogat, revista trimestrială Portal-MĂIASTRA îşi păstrează locul său distinct între publicaţiile culturale româneşti. Fiind editată de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj & Societatea de Ştiinţe Filologice din România – Filiala Târgu-Jiu, cu sprijinul Consiliului Judeţean Gorj publicaţia îşi păstrează pe mai departe gratuitatea.

Într-un fel, Portal-MĂIASTRA e nepreţuită. Chit că şi revista săptămânală România literară, cu doar 24 de pagini şi format mai mic, se vinde la chioşcuri. Chiar dacă această revistă centrală apare cu sprijinul Consiliului Judeţean Alba, unde-i un preşedinte gorjean. Iată de ce aş propune analizarea unei posibilităţi de a fi introdusă în circuitul difuzării presei.Fiind un număr proaspăt, recenta apariţie a revistei ce va fi lansată la Festivalul Internaţional de Literatură „Tudor Arghezi” are un cuprinzător articol pe această temă, ca editorial. Tot pe prima pagină mai sunt eseul despre Nichita Stănescu 1933-1983-2013, intitulat „Moartea inversul Vieţii” şi o corespondenţă din Viena cu titlul Lucian Blaga în actualitatea vieneză, subintitulat „Lansarea Cunoaşterii luciferice la Institutul Cultural Român din Viena”, sub semnătura lui Harald Diehl. Pe pagina a doua mai găsim „O conferinţă la Viena a Mădălinei Diaconu despre Constantin Noica, iar textul are titlul „Blaga şi Noica în actualitatea vieneză. Rezistenţă prin cultură?”, aparţinându-i lui Hans Dama Ioan Ţicalo are un consistent studiu, din păcate rămas nesemnat „EMINESCU – coloana de foc a românismului…”, urmat de o cronică de carte la volumul „Aspecte ale gândirii social-politice eminesciene”, de Marinela Pîrvulescu. Criticul literar Gheorghe Grigurcu glosează „În jurul lui Alexandru George, cel care, „stranie situaţia”, conform afirmaţiei maestrului Grigurcu, se rugase de autor să nu scrie despre domnia sa. Binemeritată este şi pagina despre un volum colectiv apărut la Râmnicu Vâlcea despre vâlceanul Bartolomeu Valeriu Anania – „Un om pentru eternitate”, apărut la comemorarea marelui teolog şi scriitor, ascuns o vreme de securitate la Mănăstirea Polovragi. Este atât de consistent acest număr al Măiastrei, încât e greu să enumeri toate reuşitele. Fie ele: „Aforismele lui Brâncuşi şi crezul său artistic”, Nicolae Mareş: Eugen Ionescu – un diplomat român în Franţa; Poemele de Mircea M. Popa şi traducerile sale din Karlheinz Bartel; Observaţiile domnului Motru, de Ovidiu Drimba, Poemele de Maria Birău, Octavian Doclin, Zoia Elena Deju, Eleodor Dinu, Daniel Murăriţa,Vasile Mustaţă şi Ion Miloş ori de Adam Puslojic; Ion C. Gociu, cronică la romanul „Maia –II”, semnată de Zenovie Cârlugea. Ca unul care-am citit şi primul volum, mult mai dens şi excelent ca materie primă pentru un viitor scenariu de film îmi permit o mică observaţie. Cronicarul nu crede în devenirea eroinei Maia din a doua carte, ajunsă colaboratoare a fostei securităţi. Din nefericire, viaţa bate şi filmul şi romanul. Asemenea situaţii incredibile au fost perfect posibile. Şi apoi, „Maia” este o ficţiune şi nu o anchetă publicistică. Nu credeţi, maestre Cârlugea?
În schimb, mi se pare inspirată alegerea capitolului „Apocalipsa” din al doilea volum „Maia” al prozatorului Ion C. Gociu. Regret că poetul Ion Popescu-Brădiceni şi scriitorul Ion Cepoi lipsesc cu desăvârşire, fără a şti din ce pricini, din cele 52 de pagini ale hebdomadarului. Măcar Ion Cepoi şi-a scos pârleala publicându-şi ultima variantă, sperăm nevarietur, a propriului CV. Apărut cu poză şi pe două pagini din albumul aniversar la cei 45 de ani ai centrului ce-l conduce.
Ion Predoşanu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here