Am trăit clipele minunate ale zilei binecuvântate, când s-a sfinţit Fântâna-izvor «Apa cea Vie» de la Biserica «Naşterea Maicii Domnului» din Strâmba-Jiu, de ziua Sfinţilor Părinţi Ioachim şi Ana, prin strădania credincioşilor din parohie, sub îndrumarea Preotului Paroh, Părintele Antonie Făiniş, prin osârdia comunităţii de oameni binevoitori, dar şi în prezenţa oficialităţilor administraţiei publice locale în frunte cu d-na Primar, Cristina Cilibiu şi cu d-nul viceprimar, familia Matei, Luminiţa şi Carmen Nicoliţa Mălăelea, fiind ctitorul principal al fântânii-izvor din curtea bisericii noastre.
A fost sărbătoarea noastră de suflet!
Ca vechi dascăl în localitate, ajuns la vârsta de peste opt decenii de viaţă, pot spune că a fost sărbătoarea noastră de suflet, că oamenii s-au bucurat, de la mic la mare, pentru această frumoasă realizare pe care o datorăm Bunăvoinţei Lui Dumnezeu!
În luările de cuvânt ale celor care au vorbit cu acest prilej a fost exprimată nu numai bucuria, dar şi încrederea că fapta oamenilor credincioşi, întotdeauna îşi află răsplata în viaţa cea veşnică! În cărţile sfinte şi la sărbătorile noastre creştine aflăm că facerea lumii a început atunci când Duhul Lui Dumnezeu se purta deasupra apelor şi pământul era netocmit şi gol, pentru că întuneric era deasupra adâncului şi Duhul Lui Dumnezeu Se purta pe deasupra apelor (Facerea 1, 2). Desigur, această «purtare» a Duhului Sfânt, nu este o simplă trecere pe deasupra apelor, ci, așa cum spune Sfântul Vasile cel Mare, avea rolul de a încălzi și de a da viață, pentru că «Duhul se purta», adică, pregătea apele pentru naşterea vieții, iar, la Strâmba-Jiu, prin fântâna aceasta s-a dat naştere vieţii!
«Tu, Însuţi, Doamne, Iubitorule de oameni Împărate, vino şi sfinţeşte şi fântâna aceasta, apa aceasta!»
Să amintim că toţi participanţii la slujba de sfinţire s-au îndreptat în final şi au sărbătorit la Casa parohială, iar toţi au avut în sufet cuvintele: «Tu, Însuţi, Doamne, Iubitorule de oameni Împărate, vino şi acum, prin pogorârea Sfântului Tău Duh, care sfinţeşte toate, şi sfinţeşte şi fântâna aceasta, apa aceasta!».
Așadar, apa, mai spune Sfântul Vasile cel Mare, constituie elementul în care și din care s-a născut viața de pe pământ, pentru că apa sfinţită are un rol foarte important și «mistic» în existența umană și în relația omului cu Creatorul său, Atotputernicul Dumnezeu.
Să nu uităm că prin puhoaie nestăvilite, uneori apa are capacitatea de a aduce şi prăpădul, așa cum aflăm din desfăşurarea Potopului (Facerea 6), sau de a aduce viața, așa cum se deduce din episodul în care Moise lovește piatra cu toiagul, iar aceasta izvorăște apă pentru călătorii însetați, aşa cum la biserica noastră de pe culmea acestui deal pot veni întotdeauna oamenii însetaţi de «apa cea vie» a credinţei în Dumnezeu!
Profesor, Petre Popescu
