În cea de-a doua Duminică după Rusalii(7 iulie), Înalt Preasfinţitul Părinte acad, dr. Irineu, Arhiepiscopul Craiovei și Mitropolitul Olteniei, însoțit de un sobor de preoți și diaconi a săvârşit Sfânta Liturghie şi slujba de sfinţire a Bisericii “Sfântul Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir” din filia Valea Mănăstirii, Parohia Lupoaia, Comuna Cătunele, în prezența a peste trei sute de credincioși prezenți la sărbătoare.
“Un bun administrator și un destoinic sprijinitor al credinței oamenilor”!
Înălțată pe vatra unei foste mănăstiri de călugări despre care nu se știu prea multe lucruri, așa cum se menționează în «Hrisovul» acestui sfânt lăcaș construit între 2008-2012, lucrările s-au realizat în timpul slujirii părintelui Murgilași Ion, călăuzite de Harul Lui Dumnezeu, cu sprijinul Primăriei Cătunele și al consilierilor locali, pictura fiind realizată în anul 2012 de către pictorul Tuluc Damian. La sfârșitul slujbei Sfintei Liturghii a fost hirotesit părintele diacon Țintă Robert din Parohia Rovinari, iar d-l primar Țuilă Florinel a primit Medalia «Crucea Sf. Cuv. Nicodim de la Tismana», înmânându-li-se cu acest prilej gramate chiriarhale de mulțumire din partea Mitropoliei Olteniei: primarului din Cătunele, ca și domnilor Spârlac Mihail și Enescu Alexandru. Prin cuvinte pline de emoție firească, d-l primar Țuilă Florinel a ținut să ne spună că: “Această zi este deosebită pentru mine, pentru că este cea de-a doua biserică pe care o sfințesc, acum, după un an de la începutul celui de-al patrulea mandat al meu. Dacă m-ați întreba, ce îmi propun în viitor, cred că îmi doresc să fiu un bun administrator și un destoinic sprijinitor al credinței oamenilor”!
“Sfințirea unei biserici este deschiderea unei porți cerești”!
Purtând pe umerii săi frumoasa și nobila misiune de a dărui oamenilor biserici sfințite și adresându-le celor prezenți cuvinte de mulțumire și îndemnul de tot mai mare apropiere de viața bisericii noastre, Mitropolitul Olteniei a subliniat la sfârșitul slujbei Sfintei Liturghii că: “De fiecare dată trăiesc momentele acestea ale bucuriei negrăite, ori de câte ori sfințim o biserică. Sfințirea unei biserici este deschiderea unei porți cerești, a unui drum care s-a netezit și s-a pregătit pentru credincioșii unei parohii. Atunci când îngropăm pe cineva spunem: «Fericită este calea pe care mergi azi, suflete!». De bună seamă că această fericire începe de la sfințirea unei biserici, pentru că atunci încredințăm munca noastră Lui Dumnezeu ca s-o sfințească, și spunem: «Această Casă Tatăl a zidit-o, Fiul a întărit-o și Duhul Sfânt a sfințit-o»! Când deschidem ușa bisericii, cum ați observat, proclamăm cu voce tare: «Deschideți boieri porțile voastre, și vă ridicați porțile cele veșnice și va intra Împăratul Slavei, Care este Domnul Cel Atotputernic, Domnul Cel tare întrutoate, Domnul puterilor, Acesta este Împăratul Slavei»! Și după ce proclamăm de trei ori această cerere ca Dumnezeu să deschidă Casa Sa, intrăm în sfânta biserică cu bucurie mare, cu cântare sfântă, «Înnoiește-te, Noule Ierusalime! Slava Domnului peste tine a răsărit!». Deci, această Casă Sfântă, Biserica, reprezintă locul cel mai sfânt și binecuvântat dintr-o parohie, dintr-o comunitate, din rândul unor credincioși”!
“Să nu uitați că Biserica este mama noastră”!
Accentuând ideea că mulțumirea sinceră înseamnă răsplata pe care noi, oamenii, o dăruim Lui Dumnezeu pentru binefacerile Sale, că viața noastră este o jertfă vie în Casa Lui Dumnezeu, Întâistătătorul eparhiei noastre, Acad. Dr Irineu, ne-a îndemnat să rostim cu atenţie rugăciunea «Doamne, Iisuse Hristoase, miluieşte-ne!» încercând să facem din ea singura lucrare a raţiunii, singurul nostru gând prin care să ne îndreptăm atenţia, ca lucrare a minţii către Dumnezeu, printr-o mişcare subtilă ce ni se descoperă mereu, când chemăm Numelui Domnului ca să ne vindece de toată întinarea simţirii, pentru a primi Harul necesar pentru cultivarea virtuţii răbdării și smereniei, arătându-ne, astfel, că: “Pentru lucrarea care s-a făcut, noi mulțumim Lui Dumnezeu, mulțumim tuturor sfinților, înaintașilor noștri, mulțumim Maicii Domnului, ocrotitoarea României, iar printre sfinți, Maica Domnului este cea dintâi, cea mai mare decât heruvimii și mai mărită, fără de asemănare decât serafimii. Mulțumim tuturor strămoșilor noștri care ne-au lăsat țara aceasta, libertatea aceasta, prin sângele lor, eroilor, ostașilor, celor care s-au jertfit pe câmpuri de luptă, în lagăre, în închisori și pretutindeni, ca noi să fim astăzi aici, să ne înțelegem în limba noastră românească, să ne înțelegem în tradiția noastră creștin-ortodoxă, să păstrăm același «Crez» pe care Sfinții Apostoli l-au lăsat înaintașilor noștri și noi îl ducem mai departe generațiilor care vor urma după noi! Mulțumim Lui Dumnezeu că a întărit pe toți cei care au zidit biserica aceasta și îi felicităm, rugând pe Bunul Dumnezeu să le răsplătească tuturor, domnului primar, părintelui, dumneavoastră, tuturor credincioșilor. Să nu uitați că Biserica este mama noastră! S-o căutăm pe mama noastră, pentru că ea mângâie mult mai bine, mult mai plăcut și mai binecuvântat decât orișice mamă din lume! Așadar, pentru toți, rugăm pe Bunul Dumnezeu să vă dăruiască pace, bucurie și Harul Duhului Sfânt, care să fie în viața noastră și în sufletele noastre, în casele noastre și în familiile noastre, și la toți binecredincioșii creștini, Amin”!
Profesor, Vasile Gogonea
