A doua mare sărbătoare din postul Nașterii Domnului a bucurat inima și sufletele a numeroși credincioși din eparhia Olteniei.
Sărbătoarea Sfântului apostol Andrei este în fiecare an zi onomastică pentru mulți români care îi poartă numele. Astfel, peste 900.000 de cetățeni români poartă numele de Andrei, Andreea și alte derivate ale acestora, 500.720 fiind bărbați și 422.638 femei, potrivit bazei de date a Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.
SEMNIFICAȚIA SĂRBĂTORII
Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi chemat la slujirea apostolică
Sfântul Apostol Andrei era originar din Betsaida și fratele lui Simon (Sfântul Apostol Petru). Spre deosebire de fratele său, care era căsătorit, Andrei a ales să-și trăiască viața în feciorie. Erau pescari și respectau cu multă evlavie poruncile Legii. Ajunge ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul, iar în momentul în care Ioan îi descoperă că Hristos este Mesia, lasă toate și Îl urmează pe Mântuitor. Pentru că Andrei a fost cel dintâi chemat să recunoască pe Hristos ca fiind Mesia, a primit între apostoli supranumele de “primul chemat” sau “cel dintâi chemat”.
Sfântul Apostol Andrei, înainte de a deveni ucenic al lui Hristos, a fost ucenic al Sfântului prooroc Ioan Botezătorul. Dorința de a-L urma pe Hristos se naște în el în momentul în care Sfântul Ioan rostește cuvintele: “Iată, Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii” (Ioan 1, 29). Însă, chemarea sa la apostolie se face mai târziu și este relatată de Sfântul Evanghelist Matei: “Pe când Iisus umbla pe lângă Marea Galileii, a văzut doi frați, pe Simon, ce se numește Petru, și pe Andrei, fratele lui, care aruncau mreaja în mare, căci erau pescari. Și le-a zis: “Veniți după Mine și vă voi face pescari de oameni. Iar ei, îndată lăsând mrejele, au mers după El” (Matei 4, 18-20).
Când mai este Andrei menționat în Scriptură?
Scriptura îl descoperă pe Andrei la înmulțirea pâinilor și a peștilor (Ioan 6, 8-9) și după învierea lui Lazăr, când, împreună cu Filip, îi spune lui Hristos că niște elini, veniți în Ierusalim cu prilejul sărbătoririi Paștelui iudaic, doresc să-L vadă (Ioan 12, 20 – 22).
Unde a vestit Sfântul Andrei învățătura lui Hristos?
Potrivit tradiției, teologilor și istoricilor, Sfântul Apostol Andrei a fost primul propovăduitor al Evangheliei la geto-daci. În Istoria bisericească, Eusebiu de Cezareea (+ 339/340) afirma: “Sfinții Apostoli ai Mântuitorului, precum și ucenicii lor, s-au împrăștiat în toată lumea locuită pe atunci. După tradiție, lui Toma i-au căzut sorții să meargă în Partia, lui Andrei în Sciția, lui Ioan în Asia”. Calendarul gotic (sec. al IV-lea) și Martirologiile istorice occidentale (sec. VIII-IX) susțin și ele ipoteza misiunii Sf. Andrei în Sciția. Tradiția că Sfântul Apostol Andrei a predicat la sciți a fost reluată și de scriitori bisericești. De exemplu, călugărul Epifanie (sec. VIII), în ,,Viața Sfântului apostol Andrei”, afirmă că între popoarele evanghelizate de el se numărau și sciții. Sinaxarul Bisericii constantinopolitane menționează faptul că Andrei “a predicat în Pont, Tracia și Sciția”. După un alt izvor, păstrat în același Sinaxar, Sfântul Apostol Andrei ar fi hirotonit ca episcop la Odyssos sau Odessos (Varna de azi) pe ucenicul său Amplias, pe care Biserica Ortodoxă îl prăznuiește în fiecare an la 30 octombrie. Probabil este Amplias cel amintit de Sfântul Apostol Pavel în epistola către Romani (16, 8). Prezența colindelor, legendelor, obiceiurilor din Dobrogea închinate Sfântului Andrei întărește credința că acesta a vestit Evanghelia lui Hristos în țara noastră.
Prezența Sfântului Apostol Andrei pe teritoriul românesc
Potrivit istoricilor și Sfintei Tradiții, Sfântul Andrei este primul propovăduitor al Evangheliei la strămoșii noștri daco-romani. Eusebiu de Cezareea (+340), care consemnează relatări mai vechi, de la Origen și Clement Alexandrinul, spune: “Când sfinții apostoli și ucenici ai Mântuitorului nostru s-au răspândit peste întreg pământul locuit, lui Toma, după spusele tradiției, i-a căzut la sorți (spre evanghelizare) țara parților, lui Andrei, Scythia, lui Ioan, Asia, unde și-a petrecut viața până a murit la Efes. (Istoria bisericeasca III, 8). Cei mai mulți istorici identifică Sciția cu Scythia Minor sau Dacia Pontica (Dobrogea). Sinaxarul Bisericii din Constantinopol menționează că Andrei “a predicat în Pont, Tracia și Sciția”. În veacul al XIV-lea, Nichifor Callist amintește și el că – după misiunea din Asia Mică – el a trecut să propovăduiască Evanghelia în “pustiurile scitice”. Iar Mitropolitul Dosoftei al Moldovei scrie în volumul „Viața și petrecerea sfinților”: “Apostolului Andrei i-a revenit [prin sorți] Bitinia și Marea Neagră și părțile Pontului, Halcedonul și Vizantea, unde e acum Țarigradul, Tracia și Macedonia, Tesalia, și sosind la Dunăre, ce-i zic Dobrogea, și altele ce sunt pe Dunăre, și acestea toate le-a umblat”.
NUMEROASE LĂCAȘURI DE CULT SUB OCROTIREA SFÂNTULUI APOSTOL ANDREI
În țara noastră, numeroase lăcașuri de cult religios poartă hramul Sfântului apostol Andrei. Între mânăstirile cele mai cunoscute cu acest hram este și mânăstirea ,,Peștera Sfântului apostol Andrei” din județul Constanța. În municipiul Târgu-Jiu există biserica cu hramul ,,Sfântul ierarh Nicolae și Sfântul apostol Andrei, cel întâi chemat” pe strada 11 iunie 1848, în zona de nord-vest a municipiului. În județul Gorj alte lăcașuri de cult ortodox au îmbrăcat haine de sărbătoare marți, 30 noiembrie 2021: biserica de lemn ,,Sf. Andrei” din satul Pocruia al localității Tismana și biserica de lemn ,,Sfântul apostol Andrei și Sfântul mare mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir” din satul Vidin aparținând comunei Jupânești. În anul 1995, apare pentru prima dată în calendarul nostru creștin ortodox sărbătoare cu cruce roșie în ziua de 30 noiembrie, iar doi ani mai târziu Sfântul apostol ANDREI este ales drept Ocrotitorul României. Din anul 2011, data este marcată drept Sărbătoare bisericească națională, în timp ce în 2015 Parlamentul României declară data de 30 noiembrie drept zi nelucrătoare. Din anul 2013, avem în calendar Sărbătoarea Aducerii moaștelor Sfântului apostol Andrei la Iași în ziua de 13 octombrie. El este și patronul spiritual al Scoției, orașului Amalfi și insulei Sicilia din Italia, al Ciprului, Greciei, Rusiei, Georgiei Ucrainei și orașului Galați din țara noastră. De asemenea, Sfântul Apostol Andrei poartă de grijă Patriarhiei ecumenice a Constantinopolului, Insulelor San Andreas din Columbia, Barbados și Tenerife (Spania).
Capul Sfântului apostol Andrei se găsește în catedrala sa din orașul Patras din Grecia, iar fruntea ucenicului întâi chemat la apostolat se găsește în schitul ,,Sf. apostol Andrei” de lângă mânăstirea Vatopedu, în muntele Athos. Părticele din sfintele moaște ale ocrotitorului României se găsesc în biserica ,,Adormirea Maicii Domnului” din Târgu-Neamț, catedrala arhiepiscopală a orașului Galați, biserica ,,Sfântul apostol Andrei” din Oradea, catedrala episcopală din Giurgiu, mânăstirile Hurezi, Neamț și Secu, precum și la Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului și mânăstirea ,,Peștera Sfântului apostol Andrei” din județul Constanța. Să cinstim și noi pe acest mare apostol al Domnului Hristos și ocrotitor fierbinte al nostru, al românilor, să participăm la Sfânta Liturghie în ziua sărbătorii lui, să citim Viața și Acatistul Sfântului Andrei, astfel încât cu bucurie să putem spune:
,,Fiu al Galileei și frate al lui Petru, dintre pescari în soborul Apostolilor întâi ai fost chemat, Andrei cel minunat, iar de la mormântul tău din Patra chemi popoarele la Dumnezeu și atunci ne-ai umplut de bucurie când în România iarăși ai venit, unde pe Hristos Domnul L-ai propovăduit!”.
Marius Stochiţoiu
