Cam 90% dintre sătenii localităţii Seuca, aflată la 9 kilometri de centru comunei Peştişani şi la 7 kilometri de Câlnic, nu mai au de ieri pâine să pună pe masă. Medicii de familie sunt departe, ambulanţele nu au cum să ajungă la ei şi asistenţa sanitară a fost odată.
Un consilier local mai cu suflet din Peştişani, este vorba de Constantin Fuiorea(PRM), cu soaţă originară din Seuca, m-a pus ieri în legătură telefonică – pe mobil – cu Constantin Tică Diaconescu. Un săucan ales, nu demult, pentru a doua oară ca delegat sătesc pe lângă Consiliul Local al comunei Peştişani. Adică un om care, dacă-i invitat la şedinţele de CL şi, mai ales, dacă poate ajunge la ele este ascultat. Atât. Întrucât nu are drept de vot, fiind un fel de observator fără indemnizaţie de consilier local şi care nu face altceva decât să informeze autorităţile locale de nevoile sătenilor. 
Nea Tică, aşa cum i se adresează consătenii lui, fiind un timid şi un optimist chiar crede în promisiunile celor din Primăria Peştişani. De 7 (şapte) ori a vorbit cu viceprimarul Ilie Fuiorea, om cu atribuţii de primar deoarece alesul este, deocamdată, suspendat şi niţel reţinut. I-a comunicat nemulţumirile privind starea proastă a drumurilor, podeţele distruse – peste care coşciugele morţilor sunt trecute pe braţe – dar şi de faptul că lumea a rămas fără pâinea zilnică. „Se rezolvă!”, a fost de fiecare dată răspunsul primit.
Pâine, cu căruţa
Seuca este un sat răsfirat pe vreo nouă coline, ca şi Roma antică dar şi contemporană, dar izolat de toamna până primăvara. Marţi, nea Tică Diaconescu – şi el bolnav de inimă – s-a dus cu calul din gospodărie la Câlnic după pâine. Numai că, a doua zi, ninsoarea şi viscolul ce-a troienit-o au făcut zăpada de peste 3o de centimetri. „Peste 
90% dintre săucani nu au pâine. Restul ba mai au rezerve sau îşi fac turtă şi mămăligă să nu moară de foame. Iar nea Ion Mihart, fost brigadier la CAP Peştişani, are probleme cu prostata. E obligat să-şi schimbe sonda lunar, dar nu are cum ajunge la spitalul din Târgu-Jiu. Satul e îmbătrânit şi nimănui nu-i pasă!”. În satul Seuca sunt câteva abonamente la Gorjeanul. Singurul care-i abonat de peste 40 de ani la Gorjeanul este fostul învăţător Eugeniu-Gicu Brânzan, un pensionar venerabil. Şi fost consilier local, ce s-a retras singur şi n-a mai candidat demult. Nu mai auzea bine ce se discuta în şedinţele de Consiliu Local, motiv pentru care a considerat inutil să mai ocupe locul altuia pe care-l considera mai util. Din păcate, alţii ca el nu s-au mai găsit şi, probabil, pentru că nu s-au mai născut. Şi aşa, în Seuca natalitatea e în scădere, de peste 9 ani ne mai înregistrându-se vreo naştere. Cei tineri îşi părăsesc satul, numai în Târgu-Jiu fiind o stradă cu săucani care şi-au făcut acolo locuinţe.
Ion Predoşanu
