Semne bune ale Cabinetului Ponta – Codul Silvic şi Strategia industrializării

371

Se spune, în popor, că şi drumul spre Iad este pavat cu bune intenţii, nu-i aşa? Acuzat că se mişcă uneori prea greoi, Cabinetul Ponta munceşte. Vina că auditurile efectuate la ministerele guvernelor Boc şi Mihai Răzvan Ungureanu au rămas, deocamdată, fără efect nu le aparţine.

Toate dosarele ajunse la DNA ori la Parchetul General stau pe loc, ori sunt în lucru(?), nu este din vina actualilor guvernanţi. Dintre acţiunile a doi miniştri două ni se par extrem de binevenite. Prima este cea a noului Cod Silvic, urmărit cum se cuvine de ministrul delegat la Mediu, Simona Vaida. O primă formă a Codului Silvic a fost retrasă de la comisiile parlamentare chiar de domnia sa. Apreciind-o cam prea lipsită de severitate şi permisibilă la interpretări. Una ar fi aceea că dădea voie la exploatări forestiere fără a se asigura mai înainte replantarea şi alta ar fi blândeţea exagerată a pedepselor. Sigur, din anii ‘90 încoace s-a exploatat masiv şi fără respectarea legilor în vigoare. Există mai multe opinii cum că ploile torenţiale, şuvoaiele şi tornadele n-ar fi fost posibile înainte de Revoluţie. Şi s-ar prea putea ca aceasta să fie o explicaţie a vremii schimbătoare din ultimii ani. Normal, nici schimbările climatice la nivel mondial nu ne ajută. Şi datorită lor avem parte de atâtea şi atâtea stihii. Codul Silvic este în dezbatere publică şi ar fi normal ca fiecare om cu idei şi opinii constructive să-şi aducă o minimală contribuţie la perfecţionarea lui. Căci, nu-i aşa, niciodată nu-i presa târziu. Şi ar fi perfect posibil ca un Cod Silvic dur şi respectat de toată lumea să oprească exploatarea haotică a pădurilor. Al doilea ministru, cu experienţă de data aceasta, cum este cel al Economiei, Varujan Vosganian, aduce în discuţie elaborarea unui plan de reindustrializare a României. Unul nu strategic şi pe termen lung, aşa cum s-a mai încercat cândva. Ci unul cu bătaie scurtă, pornindu-se de la industriile alimentară, uşoară, cele din domeniul tehnologiei informaţiei şi a laserelor. Laserele sunt un domeniu unde România are tradiţie, iar Platforma Măgurele va beneficia, curând, şi de un important aport financiar al Comisiei Europene. Există deja o bună bază – ca dotare şi infrastructură – pe Platforma Măgurele, acolo unde-a pus bazele un savant de talia lui Horia Hulubei, dar la revenirea în ţară inclusiv savantul Henri Coandă şi-a susţinut vreo câţiva emuli. Vrem nu vrem, ideile ministrului Economiei, Varujan Vosganian, sunt extrem de binevenite şi cu siguranţă vor da roade în anii care vin.
Ion Predoşanu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here