Recent, am primit din partea distinsului scriitor gorjean, Mircea Tutunaru, noul său volum monografic care a văzut lumina tiparului în acest an. Este vorba de primul volum al proiectatei lucrări, mai complexă, intitulată ”Popasuri pe Valea Motrului – o incursiune culturală”, volum care aduce în atenția cititorului rezultatele unei incursiuni complexe de cercetare și documentare istorico-culturală a autorului asupra a două importante așezări de pe Valea Motrului, respectiv orașul Motru și comuna Glogova.
Autorul își începe noul său volum cu o prezentare a Văii Motrului de la primele izvoare ale râului, ce se află în pădurile de ”cetină și fag” ale Masivului Oslea, pe întregul său parcurs de 139 km, până la vărsarea sa în râul Jiu. Aflăm de la autor faptul că originea denumirii râului Motru este una geto-dacică, ”Mutru” sau ”Mutria”, care, așa cum afirmă istoricul Constantin C. Giurescu, înseamnă ”apă limpede, curată”.
Apoi, primul popas documentar al autorului este Municipiul Motru, cu prezentarea câtorva ”repere” geografice și istorice ale orașului, acesta fiind unul dintre cele mai tinere orașe din România, construit de la zero pe teritoriul fostei localități Ploștina după anul 1960, când a început exploatarea lignitului în zonă, pentru asigurarea condițiilor de locuit a minierilor și a familiilor acestora, veniți din toate colțurile țării,
După ce l-a adus pe cititor, cu pașii mărunți ai imaginației formate pe baza celor citite despre reperele geografice și istorice ale actualului municipiu Motru, Mircea Tutunaru, ca un ghid istorico-cultural foarte documentat și ca un bun cunoscător al culturii motrene, trece la prezentarea unor ”Repere culturale” materiale și imateriale ale orașului. Astfel, autorul începe periplul cultural printr-un tur scriitoricesc și imaginar dar cu o prezentare detaliată a ceea ce s-a întâmplat și se întâmplă și în zilele noastre, la Casa de Cultură a Municipiului Motru, la Biblioteca orașului și apoi la Clubul Copiilor din Motru. Pe traseul dintre cele trei instituții, cititorul trece, în imaginația sa, și pe lângă Monumentul eroilor motreni, iar din cele povestite de către Mircea Tutunaru aflăm că domnia sa a fost un actor de bază al culturii motrene, lucrând mulți ani la Casa de cultură și făcând parte din renumitul Ansamblu folcloric ”Doina Motrului”, unde și-a desăvârșit talentele native de dansator în cadrul ansamblului și pe cele de interpret de muzică populară tradițională. Aici, viitorul poet, scriitor și universitar Mircea Tutunaru a avut prilejul să colaboreze cu renumite voci ale melosului popular românesc, dintre care amintim doar câteva: Petrică Mâțu Stoian, Angelica Stoican, Maria Ciobanu, Gheorghe Roșoga, Nelu Bălășoiu, Ileana Ciuculete, Ion Dolănescu, ș.a., precum și cu renumiți actori ai scenei românești – Florin Piersic, Nicu Constantin, Jean Constantin, Nae Lăzărescu, Rodica Popescu Bitănescu și enumerările ar putea continua.
Cum era și firesc, ca om al scrisului și al locului, adânc integrat în activitatea literară motreană și gorjeană, autorul volumului la care ne referim, Mircea Tutunaru alocă, în cartea sa, un spațiu consistent scriitorilor motreni, pentru fiecare dintre aceștia prezentând câteva ”repere bio-bibliografice”, câte un grupaj de ”referințe critice” la activitatea și creația fiecăruia, precum și câte o ”micoantologie” din creația literară a acestora. Ca semn de respect și prețuire pentru fiecare dintre scriitorii motreni, Mircea Tutunaru îi așează în prezentarea sa, în ordinea alfabetică a numelui.
Astfel, primul scriitor prezentat este Constantin Bunilă (23 aug. 1956 – 15 mart. 2016) – un apreciat cadru medical care s-a manifestat și ca poet și jurnalist – fiind fondatorul ziarelor motrene ”Noroc bun” și ”Monitorul de Motru” precum și colaborator a mai multor publicații locale, regionale și naționale. Reținem din creația poetică a lui Constantin Bunilă, câteva versuri din poezia ”Curând”: ”Curând, voi rămâne fereastră/ Deschisă-n ecouri de dor,/ Ori poate o liră măiastră,/ Un cântec lăsat tuturor”.
Următorul scriitor motrean prezentat este Mihail Coandă (n. 20 nov. 1961) cu un mare număr de volume de poezie și proză publicate, inclus în multe lucrări de antologie, inclusiv în voluminoasa lucrare ”Milenarium – Dicționar enciclopedic al scriitorilor români la începutul mileniului III”, vol. III (Ed. Armonii Culturale, 2021), și distins cu numeroase premii literare.
Mihai Coandă în poezia ”M-a strigat Dumnezeu”: ”M-a strigat Dumnezeu./ M-a invitat la o cafea. (…)”, după care în final după profunde meditații î-L roagă ”Doamne, să nu uiți,/ o linguriță de miere!/ Măcar cafeaua să fie dulce.”
Următoarea prezentare este cea a Anei Ionele (n. 20 ian. 1966), care în ciuda profesiei sale de om de bancă, s-a dedicat cu trup și suflet activității publicistice și creației literare, apreciată și inclusă în multe antologii și lucrări de critică literară. Ana Ionele încântată de revenirea în satul natal: ”Uite-mi satul de poveste,/ Cu codrii tiviți pe creste/ Și lunci pline de cicoare/ Cu dorul cusut pe poale.”
Nicoleta-Katalina Pauliș (n. 23 mart. 1979), licențiată în pedagogie muzicală și în educație fizică și sport, profesoară la unități școlare din zonă, redactor la ”Monitorul de Motru” și apoi la ”Ad Mutrium”, cu reale abilități de cercetare, poetice și scriitoricești, autoare a unui volum de poezie și coautoare la o valoroasă lucrare despre tradițiile și obiceiurile de pe Valea Motrului, recompensată pentru creația sa literară cu mai multe premii și distincții. Nicoleta Katalina Pauliș în ”Visul” său: ”Mă văd alergând/ printre fluturi/ cu brațele pline/ de flori parfumate …”.
Apoi Mircea Tutunaru îl prezintă pe Ion Sabin Cerna (n. 8 iun. 1947), profesor de fizică și chimie, aplecat spre creația poetică, cu 25 de cărți publicate, inclus în antologii și dicționare ale scriitorilor români contemporani, recompensat cu numeroase premii și distincții pentru creația sa literară și profesională. Ion Sabin Cerna ”La margine de gând”: ”Șterge-mi, Doamne, lacrima/ măcar c-un strop de rouă,/ șterge-mi Doamne, și sufletul/ c-un colț rebel de stea”.
Urmează scriitoarea Ileana Spineanu-Morega (n. 7 iun. 1950) cu adânci rădăcini în istoria, învățământului și culturii de pe cursul superior al văii superioare a Motrului, bunicii săi fiind primii învățători ai satului Padeș, unde bunicul său Nicolae Spineanu a fost inițiatorul, în urmă cu un secol, a construcției Monumentului de pe Câmpia Soarelui din Padeș, dedicat Revoluției din anul 1921 condusă de Tudor Vladimirescu. Profesoară de biologie, înclinată spre creația poetică încă din anii tinereții, cu 11 cărți de poezie publicate este inclusă în lucrări de antologie și dicționare cu scriitori contemporani. Ileana Spineanu-Morega în ”Haină de spini”: ”Ca un trandafir/ sălbatic/ m-am îmbrăcat/ în spini/ haina/ de fiecare zi/ …. mi-a ținut de cald/ m-a răcorit/ și m-a apărat.”
Apoi aflăm despre prof. Ilie Tudosie (n. 17 nov. 1947) faptul că talentul său creativ a condus la desfășurarea, în paralel cu activitatea sa profesională de zi cu zi, a unei intense activități publicistice și scriitoricești. Prof. Ilie Tudosie a colaborat cu mai multe publicații locale, regionale și naționale, publicând mai multe volume de eseuri și versuri . Ilie Tudosie în ”Dintre sute de speranțe”: ”Dintre sute de speranțe/ Ce-nfloresc abisurile/ Le sublimă-n confianțe/ Gândurile, visurile”.
În sfârșit ajungem și la autoportretul literar și cultural al autorului volumului la care ne referim, universitarul Mircea Tutunaru (n. 24 sept. 1953). Născut în satul Lupoița, comuna Roșiuța, azi integrate în municipiul Motru, deci motrean de obârșie, Mircea Tutunaru urmează cursurile primare în satul natal, pe cele gimnaziale în Roșiuța, perioadă din care datează și prima sa poezie publicată în presa vremii. Este absolvent al Liceului Teoretic din Motru, licențiat în drept al Universității din București, doctor în drept, actualmente avocat și conferențiar universitar la Facultatea de Drept și Științe Economice Târgu Jiu din cadrul Universității ”Titu Maiorescu”. Cercetător, scriitor, poet și publicist, Mircea Tutunaru are în portofoliul său scriitoricesc 29 de cărți publicate (de poezie, proză, monografice, etnografice), peste 45 de titluri de cărți de specialitate, cursuri și alte materiale didactice, precum și peste 300 de articole, eseuri, reportaje, articole de critică literară, proză scurtă, recenzii, articole științifice, juridice și studii apărute e în diverse publicații. Mircea Tutunaru este inclus în mai multe antologii și dicționare de scriitori români contemporani, iar pentru activitatea sa scriitoricească a primit numeroase premii și înscrisuri de onoare. Și iată cum vorbește poetul Mircea Tutunaru în ”Limba noastră”: ”Frumoase solve scrise în tăcere/ Gingaș gândite și așezate-n carte/ Să nu se piardă peste vreme/ Trăiesc prin timp până departe”.
În cea de-a doua parte a volumului la care ne referim, autorul ne duce în comuna Glogova, județul Gorj, unde ne prezintă principalele repere geografice, apoi pe cele istorice și pe domnitorii care au trecut sau au poposit de-a lungul anilor prin/în această comună, începând cu Dan al III-lea, continuând cu Basarab cel Tânăr, (Țepeluș Vodă), Neagoe Basarab, Pătrașcu Voievod, Mihai Viteazul,, Matei Basarab, Constantin Brâncoveanu, Tudor Vladimirescu și continuând cu personalitățile marcante, respectiv Pavel Kiseleff, Ion Ionescu de la Brad, Alexandru Vlahuță, Matei Eminescu, Nicolae Iorga, ș.a.
Apoi autorul se axează pe reperele culturale ale comunei cu trecere pe la Cula Glogovenilor, Biserica ”Sfeti Nicolae”, Monumentul lui Tudor Vladimirescu, pentru a ajunge la scriitorii glogoveni contemporani: prof. Ilie Paraschiv (n. 30 ian. 1944), prof. Ion N. Mihăiță după care urmează poeta Ioana Burghel (n. 19 mart. 1968) cu o intensă activitate publicistică și cu mai multe volume de poezie tipărite, prezentă cu creațiile sale în peste 40 de antologii și distinsă cu numeroase premii. Ioana Burghel într-un ”Exces de sinceritate”: ”Cu sinceritatea ta/ devenită obsesie/ ai putea lustrui un pantof/ … ori/ descătușa toate limbile/ astea/ de lemn …”.
Periplul cultural al lui Mircea Tutunaru prin Glogova se încheie la casa poetică a renumitului scriitor, poet și jurnalist – Nicolae Dragoș (n. 3 nov. 1938), glogovean prin naștere (satul Cleșnești, comuna Glogova) și cu domiciliul stabilit aici de câteva decenii, o personalitate literară și culturală remarcabilă și bine-cunoscută la nivel național, care a reușit să-și pună amprenta, după revenirea la glia natală, asupra fenomenului literar din întreaga zonă. Membru al Uniunii Scriitorilor din România (din anul 1972) și al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (din anul 1966), poetul Nicolae Dragoș are în portofoliul său un număr impresionant de volume publicate, multe dintre ele traduse în străinătate, este inclus în numeroase antologii, este deținător a numeroase premii și distincții, decorat cu ordine și medalii. Poetul Nicolae Dragoș poate fi găsit, de către cititori, acasă la ”Casa din cuvinte”: ”Când mai modestă-n ziduri/ Și când mai arătoasă,/ Pentru Poet o carte/ E ca un fel de casă.”.
Volumul la care ne referim beneficiază de un ”Cuvânt înainte” de Mircea Pospai – prozator, publicist și poet, membru al Uniunii Scriitorilor din România care subliniază faptul că ”Pe ansamblu, cartea profesorului Mircea Tutunaru relevă o muncă de documentare considerabilă, cu o atenție remarcabilă acordată folosirii informațiilor provenite din diferite surse și o structură care îl ajută pe cititor să cunoască mai bine o zonă ce are o puternică rezonanță în vremuri istorice mai îndepărtate …”.
Totodată volumul se încheie cu o ”Postfață” semnată de prof. dr. Ion Popescu-Brădiceni – scriitor, poet și critic literar, din care reținem fraza finală, la care subscriem și noi: ”Îl felicit pe Mircea Tutunaru pentru o asemenea tratare aproape totalitaristă a unei zone mirabile. Deopotrivă pentru luciditatea abordării cât și pentru capacitatea operării selective într-o bibliografie uneori copleșitoare; secretul constă de ipso et de facto în forța sa de a se fi menținut pe linia de echilibru dintre particular și general, dintre orizontul de așteptare și reinterpretarea lui.”
Și, în final, mai adăugăm faptul că prin acest volum, artizanul celor două popasuri culturale pe mirifica vale a Motrului, scriitorul Mircea Tutunaru, ne dezvăluie nouă cititorilor, pe lângă talentul creației sale poetice, și excelentele sale abilități de cercetător și chiar de istoric. Felicitări domnule profesor și succes deplin în continuarea incursiunilor culturale și în alte localități de pe Valea Motrului, precum și în finalizarea tuturor proiectelor literare și culturale actuale și viitoare.
Dr. Victor Troacă
Președinte, Asociația Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni ”Al. D. Șerban” Târgu Jiu
