Recent am primit din partea autorilor un interesant volum despre informațiile de tip ”fake news” și modul în care acestea influențează societatea și implicit securitatea națională.
Este vorba despre volumul ”Impactul informațiilor de tip fake news asupra problematicilor de securitate” avându-i ca autori pe reputații universitarii târgujieni dr. ing. Cătălin Peptan și dr. Flavius Cristian Marcău, lucrare apărură recent la Editurile ”Academica Greifswald” (Germania) și ”Sitech” (Craiova, România).
De subliniat faptul că acest volum este rezultatul muncii de cercetare a celor doi autori în cadrul unui proiect de cercetare intitulat ”Influențele negative ale informațiilor de tip fake-news asupra populației din România pe perioada crizelor recente”, derulat în cadrul Universității ”Constantin Brâncuși din Târgu Jiu în anul precedent.
Lucrarea la care ne referim este structurată pe două părți. Prima parte având ca motto sinteza concepției Penelopei Hartland-Thunberg despre securitate și anume ”Securitatea națională este capacitatea unei națiuni de a-și urmări cu succes interesele naționale, așa cum le concepe ea, oriunde în lume”, este intitulată ”Securitatea – imperativ al lumii moderne” și este structurată pe patru capitole, pe parcursul cărora autorii abordează aspecte importante ale securității și modalitățile de asigurare a securității individuale și colective, rolul și importanța informației în realizarea securității precum și aspecte legate de informațiile de tip fake news și impactul negativ al acestora la nivel individual și comunitar.
În primul capitol al volumului la care ne referim, autorii detaliază o serie de elemente teoretice și practice care au stat la baza acestei ample cercetări, la obiectivele studiului, a ipotezelor de cercetare și a metodologiei de cercetare. Astfel aflăm că cercetarea efectuată de cei doi autori s-a bazat pe analiza și prelucrarea prin metode științifice, a răspunsurilor primite de la un număr de 822 de respondenți. la un chestionar tematic, lansat on-line, în perioada 1 iulie – 1 decembrie 2023.
Autorii prezintă în acest volum, metodele de cercetare aplicate, analize statistice aprofundate și concluziile rezultate după prelucrarea și interpretarea științifică a răspunsurilor la fiecare întrebare a chestionarului. De menționat faptul că autorii alocă spații de abordare teoretică a fiecărui element care a constituit ținta întrebărilor din chestionar precum și analizei, interpretării răspunsurilor primite și a concluziilor la care s-a ajuns.
Chestionarul a fost astfel conceput încât, prin cele cinci întrebări din prima parte a acestuia, să ofere celor doi universitari, date de analiză și interpretare referitoare la percepția respondenților cu privire la: semnificația conceptului de securitate; dimensiunile definitorii ale securității naționale; responsabilitățile în asigurarea securității naționale; modul de înțelegere a sintagmei de interes de securitate națională și a modului de promovare a acesteia, aspecte care fac obiectul capitolului ”Securitatea. Perspectivă de abordare”, din lucrare.
În capitolul următor ”Informație și cunoaștere” autorii prezintă aspecte din literatura de specialitate legate de informație și comunicare cu accent pe analiza și concluziile desprinse din opiniile respondenților la chestionar legate de percepția respondenților cu privire la: sursele de informare ale populației în problematicile de securitate; contradictorialitatea informațiilor din spațiul public despre securitate; categoriile de surse care vehiculează informații ce au un conținut diferit și contradictoriu; motivațiile vehiculate în spațiul public de către diverse entități, a unor informații ce au un conținut diferit și/sau contradictoriu, despre aceeași problematică de securitate; responsabilitățile în ceea ce privește informarea populației despre problematici de securitate individuală și colectivă.
Ultimul capitol al primei părți a lucrării este intitulat ”Fake news, realitate și pericol societal”, în care autorii abordează aspecte legate de conceptul și definirea informațiilor de tip ”fake news” în literatura de specialitate națională și internațională din care reținem câteva idei importante, prin preluarea acestora din lucrare, și anume: ”Conceptul de fake news este omniprezent în viața socială actuală, a intrat puternic în discursul public și este asociat tot mai mult și în mod direct procesul globalizării”; ”Demersurile de definire a conceptului de fake news au reliefat păreri și opinii diverse, adeseori fiind asimilat cu știri false vehiculate cu scopul dezinformării, informații contrafăcute cu scopul creării unei alte realități factuale, informații vehiculate cu scopul de a induce populației realități factuale, informații vehiculate cu scopul de a induce populației percepții false și confirmarea ulterioară a acestora, informații vehiculate cu scopul creării unei realități alternative de către entități interesate, știri false vehiculate cu scopul promovării senzaționalului, etc.” după care autorii punctează faptul că fake-news-urile ”reprezintă câte puțin din fiecare explicitare anterioară și, totodată reunește toate aceste explicitări la un loc …”, iar în contextul actualelor transformări ale societății globale ”când rolul informației și cunoașterii a cunoscut o creștere nemaiîntâlnită, devenind o resursă de putere excepțională pentru entitatea care o deține, suntem martorii, mai mult ca oricând, ai lansării și promovării în spațiul public, a unor informații de tip fake news, care sunt utilizate ca adevărate ‹‹arme›› în comunicare, evident în interesul structurii emitente”.
În acest context, autorii acordă un spațiu larg de prezentare a rezultatelor și concluziilor cercetării efectuate bazate pe percepția respondenților cu privire la: definirea conceptului de fake news; entitățile interesate în promovarea informațiilor de tip fake news în contextul a patru crize recente (pandemia Covid-19, conflictul militar din Ucraina, acutizarea problemelor economice din spațiul european și mișcările seismice din nordul Olteniei); necesitatea combaterii informațiilor de tip fake news; responsabilitățile în privința identificării și combaterii informațiilor de tip fake news și modalitățile de combatere a acestui tip de informații din spațiul public.
Partea a doua a lucrării este intitulată ”Informațiile de tip fake news, o amenințare ascunsă” și se axează pe analiza și interpretarea răspunsurilor primite la chestionar legate de patru teme majore care ne-a preocupat/afectat sau preocupă/afectează pe noi ca indivizi sau la nivel comunitar, respectiv criza Covid-19, criza militară din Ucraina, contracția economică din spațiul european și mișcările seismice din nordul Olteniei, fiecărei teme fiindu-i alocat câte un capitol.
În capitolul dedicat crizei Covid-19 autorii au urmărit cunoașterea și interpretarea răspunsurilor la chestionar bazate pe percepția respondenților cu privire la: identificare informațiilor de tip fake news în contextul pandemiei de Covid-19; gradul de adevăr al informațiilor vehiculate în spațiul public și consecințele vehiculării unor astfel de informații în spațiul public.
Cele trei aspecte sunt abordate, de către autori pe baza răspunsurilor primite al chestionar și pentru criza militară din Ucraina, contracția economică din spațiul european și mișcările seismice din nordul Olteniei în câte un capitol separat.
Autorii prezintă concluziile studiului efectuat pe fiecare capitol în parte, iar în cadrul acestora pentru fiecare aspect supus percepției respondenților la chestionar. Concluzii interesante care pot sprijini demersurile practice în abordarea, gestiunea și combaterea informațiilor de tip fake news.
De subliniat faptul că cercetarea celor doi universitari este fundamentată pe metode de analiză științifice și are la bază o bogată bibliografie românească dar mai ales internațională în domeniu, aceste resurse fiind prezentate la finalul lucrării.
Menționăm și faptul că lucrarea beneficiază de o ”Prefață” semnată de prof. univ. habil. dr. Ștefan Vlăduțescu de la Universitatea din Craiova, care apreciază că tematica lucrării este una ”de mare actualitate” iar ”organizarea judicios științifică a studiului” îi conferă acesteia ”o calitate aparte”, însă ”valoarea substanțială a cărții” constă în ”inducțiile sale practice și în iradiațiile acesteia în sfera guvernării, administrației și managementului societal”.
Subscriem acestor puncte de vedere și apreciem faptul că lucrarea este una de înalt nivel științific și extrem de utilă pentru emitenții de informații, receptorii acestora, autoritățile și instituțiile statale abilitate, legiuitori și comunicatori.
De asemenea mai credem că rezultatele acestei cercetări își pot aduce o contribuție importantă la îmbunătățirea politicilor publice din domeniul securității individuale, colective și statale, în domeniul comunicării publice, a sănătății populației, în domeniul relaționării externe, a comunicării strategice pe teme de securitate națională și nu în ultimul rând în gestionarea crizelor.
În final câteva informații despre cei doi autori ai lucrării.
Domnul Cătălin Peptan este licențiat în Inginerie și Drept Juridic, având studii postuniversitare în Managementul Securității Naționale. Este doctor în Științe Tehnice al Universității din Craiva și are o bogată experiență la nivel de top management în instituții naționale de intelligence, iar în prezent este cadru didactic la Universitatea ”Constantin Brâncuși” Târgu Jiu și la Universitatea de Vest din Timișoara, unde predă cursuri în domeniul Studiilor de Securitate și Intelligence.
Domnul Flavius Cristian Marcău este licențiat în Relații Internaționale și Studii Europene cu un master în Promovarea Securității prin Relații Internaționale. Este doctor în Relații Internaționale și Studii Europene al Universității ”Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca, în prezent fiind cadru didactic la Universitatea ”Constantin Brâncuși” Târgu Jiu, unde predă cursuri circumscrise Studiilor de Securitate, Științelor Politice și Relațiilor Internaționale.
O lucrare extrem de interesantă și utilă în același timp, motiv ce ne determină să folosim acest prilejul pentru a adresa felicitări autorilor și a le ura succese depline în materializarea viitoarelor dumnealor proiecte de cercetare și editoriale.
dr. Victor Troacă Președinte, Asociația Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni ”Al. D. Șerban”
