Mă numesc Elena–Ștefania Pânișoară și sunt profesor de limba română – limba germană (la Albeni predau limba română și la Școala Gimnazială ,,Constantin Săvoiu”, limba germană). Sunt o fire discretă și extrem de muncitoare, iar acum, la finalul celor cinci ani școlari încheiați (2015-2020), am depus dosarul pentru obținerea gradației de merit. Mare mi-a fost mirarea să aflu, în 15 iunie, că mă aflam pe locul al șaptelea în ierarhia de la limba și literatura română. Mă așteptam să fiu totuși pe locul al cincilea, al șaselea, dar nimic: prima sub linie, cu 116,5 puncte (autoevaluarea – 142 p). Am depus contestație și am mai stat cu sufletul la gură, așteptând să se îndrepte eroarea, iar miercuri, 23 iunie, la ora 16.00, am aflat că am mai primit 0,5 p și am 117, dar reamintesc faptul că se dau doar șase gradații și cea din fața mea are 118 puncte. Cu tot respectul față de disciplina numită religie, dar dacă acolo au fost posibile trei punctaje la egalitate (implicit trei gradații), oare la noi, la română – decât ,,să taie” 1 punct și să tragă linie în fața mea, nu s-ar fi putut să lase tot 118?! Am trimis vineri dimineața, pe email-ul Inspectoratului Școlar Județean Gorj, următoarea scrisoare deschisă în atenția doamnei inspector Dana Constantinescu și am nădejdea că mi se va răspunde pozitiv, pentru că simt nevoia să accentuez că MERIT, iar cei care mă cunosc știu acest fapt (nu am cum să contest punctajele celor din fața mea, nu ar fi etic, dar îmi pot exprima surprinderea să observ câteva nume al unor persoane pe care nu le-am văzut în zile de sâmbătă ori duminica la olimpiade ori concursuri).
Scrisoare deschisă
În atenția Doamnei Inspector Școlar General
Vă scriu pentru a înțelege cum funcționează mecanismul performanței în Gorj.
Am depus dosarul pentru obținerea gradației de merit, în urma activității mele desfășurate în ultimii 5 ani școlari încheiați. Punctajul pe care l-am primit inițial a fost 116. 5 p., iar în urma contestației 117 p., la doar 1 p. diferență de persoana care prinde această gradație.
Nu înțeleg cum a fost evaluat dosarul meu, fiindcă am pierdut multe puncte (142 autoevaluarea). Nu am fost metodist și nu am făcut parte din consiliul consultativ. În rest, cred că toți cei care mă cunosc știu că am răspuns afirmativ la toate solicitările: corecturi pro bono, zile pierdute la olimpiade și concursuri, manifestări culturale etc. Am elevi olimpici la limba română din mediul rural, am avut elevă cu nota 10 la Evaluarea Națională, am adus premii Naționale de la Galați la Olimpiada ,,Universul cunoașterii prin lectură”, am investit în aceștia și i-am dus din fonduri proprii la Concursul Național ,,Diversitatea-o șansă în plus pentru viitor la Deva și Ilfov, unde am obținut premii pentru județul nostru, la Oradea, la Concursul Național ,,Călătoria mea multiculturală”. Cât timp am avut susținerea domnului director Vasile Popescu Sorin, la Albeni, am putut să desfășor activități minunate cu elevii mei, apoi a venit la conducere d-na Botanciu Oana și am fost nevoită să răspund în instanță de ce am premiat cinci olimpici județeni cu câte o sumă modică și o carte. De necrezut în lumea civilizată… Din păcate, am primit lecții pe care nu le merit: funcționez la Școala Gimnazială Nr. 1 Albeni + completare la Școala Gimnazială ,,Constantin Săvoiu”. La Albeni fac naveta din 2011 și am înțeles că pe disciplina limba română este greu, dacă nu imposibil, să ajung în oraș.
Așadar, din 2013 am predat ore de limba germană la Școala Gimnazială ,,Constantin Săvoiu”, unde, treptat, s-a cerut această disciplină, devenind trunchi comun. Abia acum sunt în al doilea an de completare la Săvoiu, fiindcă la Albeni am 16 ore de limba română.
Afirm cu toată onestitatea că până la vârsta mea am făcut tot ce am considerat esențial pentru a fi un dascăl în adevăratul sens al cuvântului, pentru a spori prestigiul unităților în care am lucrat și mi-am dat gradele didactice la timp. Din data de 1 iunie 2021, sunt în concediu de creștere copil, iar atenția mea se canalizează în întregime asupra creșterii fiului nostru. În 2016 am obținut gradație de merit a patra și s-au dat șase, iar acum, după 9 ani jumătate, nu am mai reușit, deși efortul a fost unul sporit. Vă scriu cu optimism și sinceritate, fiindcă așa am fost educată de bunii mei părinți, dascăli la rândul lor. Pentru a preda disciplina limba germană, eu am studiat clasele I-VIII la Satu Mare, la unchii mei, fiindcă doar așa aveam această oportunitate. Județul nostru are de câștigat cu profesori care să se dedice profesiei așa cum am făcut-o eu.
Doresc să știu cum să îmi păstrez motivația de investi permanent în elevii mei din mediul rural dacă nu primesc nici măcar această gradație, cuvenită – și vă asigur că dacă vă alocați timpul necesar pentru a verifica dosarul meu, grăitor în acest sens, vă veți convinge că am dreptate. Îmi pun speranța că totuși se va suplimenta lista cu un loc la limba română. Eu îmi fac datoria de a solicita și în scris acest fapt. Am înțeles că nu ar fi posibil, dar pentru a ști că am făcut tot ce ține de mine în acest sens. De asemenea, dacă totuși nu voi fi inclusă în categoria celor care primesc gradație, voi face o solicitare și la Minister pentru a-mi evalua dosarul, fiindcă subliniez cât de dezamăgită sunt de punctajul primit: una este să lucrez cu elevi de la țară, unde posibilitățile sunt limitate, iar susținerea părinților este una precară, și altceva să am privilegiul de a lucra cu elevi din mediul urban. Am observat că la chimie sunt două locuri și doar un candidat. Doar la limba română e cea mai mica diferență, de 1 punct, la 118 puncte s-a tras linie, iar eu am 117. Aștept răspunsul dumneavoastră, după ce discutați în ședință cu ceilalți domni inspectori.
Cu stimă, prof.
Elena–Ștefania Pânișoară
