Cu doar două zile înainte de încheierea campaniei 2015 de depunere a cererilor unice pe suprafaţă în sectorul vegetal şi animalier, conducerea Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) Gorj trage linie şi adună. Constatările sunt unele mai puţin îmbucurătoare din punct de vedere al numărului de cereri primite având în vedere schimbarea legislaţiei în domeniu începând cu campania din anul curent. Constantin Negrea, directorul Centrului Judeţean – APIA Gorj ne explică modul de derulare a campaniei în cele aproape 80 de zile de primire a cererilor, precum şi controalele ce urmează a fi efectuate atât din punct de vedere administrativ, cât şi la faţa locului ori prin teledetecţie.
Reporter: Campania 2015 a cererilor unice pe suprafaţă a ajuns la final. Care este stadiul de depunere al cererilor?
Constantin Negrea: Fermierii din judeţul Gorj mai au la dispoziţie două zile până la termenul limită de 10 iulie dată până la care mai pot să-şi depună cererile unice în campania 2015. Este vorba de cererile pentru schemele accesate în sectorul animalier, dar şi schemele pe suprafaţă. Perioada de depunere a cererilor fără penalităţi a fost până la 15 iunie inclusiv, dată la care, în judeţul nostru, am înregistrat un număr de 15.800 de cereri. Am continuat şi după 16 iunie să primim 2.800 de cereri, pentru o suprafaţă totală de 75.000 de hectare eligibile, cereri primite atât la Centrul Judeţean APIA, cât şi la centrele locale. Estimăm să mai primim în jur de 200 de cereri până la termenul limită.
Rep.: Remarcaţi o scădere a numărului cererilor depuse faţă de anul trecut?
C.N.: Discutăm de circa 4.000 de cereri mai puţine faţă de anii anteriori, dar credem că fermierii, în anii ce vor urma, se vor adapta la noile cerinţe şi condiţii. Consider că sunt o serie de motive legate de scăderea numărului solicitanţilor. Un prim motiv este că fermierii nu au putut intra în posesia documentelor privind utilizarea suprafeţelor de teren pentru cel pe care îl utilizează, respectiv pentru efectivele de animale pe care le deţin. Pentru anul 2015, fermierul trebuie să facă dovada unei activităţi agricole pe suprafeţele pe care le utilizează. Dacă vorbim de păşune şi fâneţe şi aici suprafaţa din judeţul nostru este una foarte mare aproape 60.000 de hectare, dublu faţă de suprafaţa de teren arabil pe care o cultivă fermierii, trebuie să facă dovada unei activităţi agricole, şi anume de a păşuna efectivele de animale, respectiv la fâneţe să cosească cel puţin o singură dată şi să valorifice masa vegetativă rezultată sau masa de furaje fibroase. Asta e o primă problemă cu care s-au confruntat fermierii: lipsa efectivelor de animale şi o lipsă a angajamentului că ei cosesc aceste suprafeţe, apoi depozitează şi valorifică; sigur că i-a împiedicat să facă dovada respectivă. A doua condiţie pentru toate suprafeţele de terenuri arabile pe care le utilizează fermierii, este că trebuie să-şi cultive aceste suprafeţe pe care le declară în declaraţia de suprafaţă. Practic, rămânerea unei suprafeţe în starea de teren necultivat mai mult de un an de zile echivalează cu respingerea de la plată. În această perioadă s-a realizat o modificare permanentă a legislaţiei, a fost modificată Legea Pajiştilor, dând posibilitatea fermierilor să-şi declare aceste suprafeţe potrivit încărcăturii de animale ori potrivit obligaţiei de a cosi. De asemenea, un număr destul de mare de primării din judeţul nostru care, cu ani în urmă, depuneau cereri unice pe suprafaţă pentru islazurile comunale. Începând din acest an, primăriile sunt exceptate din această categorie pentru că nu mai îndeplinesc cerinţele şi condiţiile, nu pot face dovada că sunt fermieri, că desfăşoară o activitate agricolă pe acea suprafaţă. În cazul obştilor, vorbim de 29 de forme asociative cu suprafeţe foarte mari, asociaţiile crescătorilor de animale care an de an îşi declarau aceste suprafeţe. În acest an, lipsa animalelor la membrii obştii şi neasigurarea încărcăturii a determinat aceste forme de organizare să închirieze sau să arendeze aceste suprafeţe către crescătorii de animale pentru a îndeplini condiţiile de eligibilitate. Asociaţiile crescătorilor de animale au avut nevoie de acordul individual al fiecărui membru al asociaţiei că asigură încărcătura cu numărul de animale.
Rep.: Care sunt zonele judeţului unde fermierii au fost cei mai harnici?
C.N.: Localităţile cu fermieri mai mulţi care au depus cereri unice sunt cele din sudul judeţului, unde sunt importante suprafeţe arabile cultivate de fermieri, dar discutăm şi de localităţile din zona de sub-munte unde mari suprafeţe de păşune şi fâneaţă, goluri alpine, sunt declarate anual în cererile fermierilor. Avem şi multe localităţi în care înregistram an de an peste 600 de cereri cum este comuna Padeş, iar în acest an numărul fermierilor de la Padeş care şi-au depus o cerere s-a redus substanţial la o treime.
Rep.: Au fost efectuate deja controale la fermierii care au depus aceste cereri unice pe suprafaţă?
C.N.: De la data la care am început campania, am depistat peste 1.350 de fermieri care şi-au declarat suprafeţele de teren la APIA în blocuri fizice care nu sunt agricole, în afara blocului fizic sau pentru o categorie de folosinţă alta decât cea prevăzută de blocul fizic. În această perioadă am înregistrat doar 4.400 de parcele suprapuse a doi sau mai mulţi fermieri, precum şi 112 blocuri fizice supradeclarate situaţie în care noi notificăm fermierii pentru a veni la clarificări. Le solicităm documente suplimentare pentru a face dovada identificării şi înregistrării acestor suprafeţe în Registrul Agricol. Le solicităm ca măcar unul dintre fermieri să-şi retragă aceste suprafeţe care constituite obiectul suprapunerilor şi a supradeclarării blocurilor fizice pentru că nu pot fi gestionate suprafeţe care aparţin la mai mult de un fermier. Dacă fermierii nu înţeleg să-şi rezolve această situaţie pe care amiabilă, le recomandăm să o facă la instanţele de judecată.
Rep.: Ce se întâmplă dacă eventualele procese se vor tărăgăna? Fermierii îşi vor pierde subvenţiile?
C.N.: Începând cu 2015 există o reglementare care e binevenită şi pentru funcţionarii APIA, dar şi pentru bugetul statului. Au obligativitatea să-şi rezolve acest litigiu după ce nu ajung cu ajutorul nostru la o înţelegere; noi le facem zero, adică nu le luăm în calcul cererile. Obligaţia lor este să-şi rezolve litigiul până la termenul limită de 15 octombrie a anului următor de cerere. După acest termen nicio cerere de plată nu va mai fi decontată.
Rep.: În ceea ce priveşte partea de zootehnie, ce plăţi s-au mai efectuat către fermierii din judeţ?
C.N.: La finalul lunii iunie am achitat ultimele scheme de plăţi în sectorul animalier aferente campaniei 2014. Este vorba de ajutoarele specifice din zona defavorizată pe vaca de lapte, taurina de carne din zona defavorizată, ovine şi caprine. Anul 2014 în judeţul nostru a fost unul cu o încărcătură foarte mare de fermieri supuşi controlului. Practic 67% din efectivele de ovine şi caprine au fost verificate sub aspectul îndeplinirii condiţiilor şi cerinţelor prevăzute de legislaţie şi aproximativ jumătate din bovinele din zona defavorizată au fost verificate. Am făcut aceste plăţi, a fost un număr foarte mare de fermieri excluşi de la plată, vorbim de 9.700 de capete de ovine care au făcut obiectul excluderii de la plată şi vreo 500 de bovine la ambele scheme. Procentele de neconformitate sunt substanţial mai mari faţă de anii anteriori.
Rep.: Se vor face şi controale încrucişate la fermierii din judeţ?
C.N.: Din 15 iulie, după ce reuşim să rezolvăm suprapunerile şi supradeclarările, urmează să trecem la controlul administrativ al cererilor depuse de fermieri. Verificăm aceste date din aplicaţia online, ulterior facem control la faţa locului şi control prin teledetecţie. În acest an, eşantionul de teledetecţie este axat pe un alt perimetru faţă de perioada anterioară, practic alte localităţi şi alţi fermieri vor face parte din acest eşantion prin teledetecţie. Un număr de fermieri îi vom verifica sub aspectul condiţiilor de eco-condiţionalitate, aici avem în vedere îndeplinirea bunelor condiţii agricole şi de mediu – GAEC. În aceste cazuri, vor fi controale atât ale noastre, cât şi ale medicilor sanitar-veterinari şi reprezentanţi ai Direcţiei Fitosanitare.
A consemnat Izabella Molnar
(Va urma)
