Tabăra de cercetare etno-folclorică „Constantin Brăiloiu” din acest an s-a încheiat. Organizată anual de către Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale (CJCPCT) Gorj, tabăra a ajuns deja la ediţia a V-a însă specialiştii au descoperit lucruri alarmante. Tot mai puţini meşteri şi păstrători de tradiţie activează.
Tabăra din acest an a avut ca scop cercetarea zonei Motru, Glogova, Cătunele, Samarineşti şi Văgiuleşti. Din păcate, concluzia la care au ajuns participanţii este aceea că zona nu este una tocmai bogată în păstrarea tradiţiilor. “Dacă înainte mai existau interpreţi de muzică populară sau reprezentanţi ai meşteşugurilor, acum în Glogova şi Cătunele, cele mai bogate din această zonă, am descoperit foarte puţini, de fapt. În Glogova am găsit un olar în activitate iar în Cătunele un sculptor în lemn, un lingurar şi mai multe familii care se ocupă cu ţesăturile. Dintre ele s-a remarcat familia Elisabetei Boghici unde camera bună era, de fapt, un mic muzeu plin de costume populare, ţesături de tot felul şi, bineînţeles, în centru, un război de ţesut încă folosit”, a declarat Viorel Surdoiu, referent în cadrul CJCPCT Gorj.
Meserii uitate de vreme
Tot în cadrul acestei tabere, pe lângă continuatorii meşteşugurilor, au fost căutaţi şi oameni care păstrează în memorie diferite obiceiuri, cântece sau ritualuri realizate cu ocazii diferite. “Am reuşit să preluăm mai multe variante ale obiceiului de înmormântare <<zorile>>, de la Samarineşti”, a mai spus Surdoiu. Au fost descoperite şi persoane care, în ciuda trecerii vremii şi, odată cu ea, schimbarea nevoilor oamenilor, încă mai păstrează meserii ce, cândva, erau foarte căutate. Astfel, la Văgiuleşti au fost găsiţi un fierar şi doi dogari, cunoscuţi în zonă, care încă mai lucrează. Mai rar, ce e drept, pentru că oamenii par să nu mai aibă nevoie de munca lor. De asta nici nu au cui să transmită învăţăturile. “De foarte mare ajutor ne-au fost dascălii pensionari care au reuşit, de-a lungul timpului, să păstreze informaţii cât şi documente edificatoare pentru cultura tradiţională a zonei”, a mai spus Viorel Surdoiu.
Zeci de sate cercetate
În total, în această ediţie a taberei, au fost cercetate nu mai puţin de 30 de sate, au fost create peste 100 de contacte cu persoane care au un punct de vedere important. De asemenea s-au realizat zeci de fişe de informare, sute de fotografii documentare şi schiţe grafice. Potrivit lui Viorel Surdoiu au fost folosite 50 de chestionare care conţin întrebări edificatoare asupra păstrării culturii tradiţionale, sistemului de informare în privinţa culturii în general şi păreri despre scăderea nivelului de manifestare a tradiţiilor. “Chiar dacă rezultatele nu sunt spectaculoase, materialul documentar realizat reprezintă un pas important către edificarea asupra stadiului în care se află elementele de tradiţie românească şi specific gorjenesc, în anul 2010”, a completat reprezentantul CJCPCT Gorj.
Dorina Cioplea
