Se fac că… fac, temporizând prăbuşirea edificiului naţional

168

Palatul-Cotroceni-630x472Chiar dacă trebuie să mă repet, nu pot să nu subliniez că pentru actuala Putere, minciuna este modul ei de a fi, pentru a acoperi incompetenţa exponenţilor săi, ce conduc şi gestionează treburile ţării. Iar pentru a justifica o astfel de afirmaţie vom face de această dată o abordare pe detalii oprindu-ne doar la câteva dintre domeniile prioritate ale societăţii româneşti.

Bunăoară, să începem dezbaterea vizavi de turism, de vreme ce doamna ministru Udrea a anunţat cu surle şi trâmbiţe că acesta a ieşit din criză şi se înregistrează cu o importantă contribuţie la PIB-ul României. Se vine chiar cu cifre reprezentând calcule de pe ultimele patru trimestre ceea ce ar fi excelent, în condiţiile în care economia naţională se află încă într-o comă indusă din pricina recesiunii.

Numai că, din păcate de la ANAT apar cu totul alte date care demonstrează afirmaţiile ministresei, mai precis, că activitatea din turismul românesc a scăzut cu 15%, iar 10% din agenţiile de turism şi-au încetat activitatea. Şi explicaţia este simplă de vreme ce în 2009-2011 numărul salariaţilor din România a scăzut cu peste 750 000, comparativ cu perioada similară a anului 2008, salariile s-au redus dramatic, iar preţurile la utilităţi şi alimente au luat-o razna, în consecinţă numai în ultima lună peste 10 000 de români au renunţat la vacanţe, după cu alte zeci de mii aleg pachete mai ieftine şi zile de sejur şi de cazare mai puţine, etc.

Străinii nu se înghesuie să ne viziteze

Or, atunci cum poţi să spui că turismul a ieşit din recesiune şi că PIB-ul ţării este asaltat de atâta bănet dinspre acest domeniu de activitate, mai ales că nici străinii nu se înghesuie să ne viziteze, aşa cum o arată şi statisticile din 2010, iar cei care totuşi o fac, vin cel mult din Ungaria, Republica Moldova, Ucraina şi Bulgaria. Şi aici explicaţia e simplă – o infrastructură mizerabilă, staţiuni balneo-climaterice în ruină, servicii scumpe şi de proastă calitate, inclusiv promovarea şi la ceea ce mai este de oferit, risipindu-se aiurea banul public, ş. a. m. d. Atunci de ce să vină, bunăoară, francezii, spaniolii, germanii, etc., să-şi petreacă concediul în România, când Elveţia, Austria şi chiar vecinii noştri de la sud au oferte şi condiţii mult mai bune, inclusiv mai ieftine?

Din păcate, nici perspectivele de dezvoltare ale turismului românesc nu dau prea multe speranţe, iar puţinele exemple la care am făcut referire credem că dau măsura adevărului inclusiv în ceea ce priveşte lipsa de competivitate a turismului din ţara noastră pe zona economiei de piaţă. Astfel, apare simultan şi întrebarea firească şi anume – când spune adevărul sau de ce ne minte doamna ministru.

Dar, să luăm la rând şi un alt minister, de exemplu cel al Agriculturii – sector foarte important al economiei naţionale, cu atât mai mult cu cât, în urmă cu câteva zile, un anume Adrian Rădulescu, ministru-secretar de stat minţea de îngheţau apele, spunându-ne că în cel mai scurt timp agricultura din România va deveni una dintre cele mai performante din Europa. Numai că, nici aici nu ştim pe ce se baza “ilustru” specialist din conducerea ministerului de resort, când afirma astfel de lucruri sau pur şi simplu cele clamate se înscriu în obiceiurile “casei de a minţi populaţia, în realitate doar se fac că… fac.” Sau poate că mizează pe faptul că ministrul Tabără vrea să-i trimită pe toţi românii să se facă ţărani, după cum domnia sa a mai venit şi cu o altă idee “genială” – amenzi grele pentru cei ce nu-şi lucrează micile loturi agricole, iar dacă bătrânii şi bolnavii de la sate nu mai pot, să ia aminte şi să-şi cheme copiii şi nepoţii care să lucreze pământul.

Până la urmă chiar nu ar fi o idee năstruşnică dacă s-ar veni cu soluţii şi măsuri concrete pentru a ajuta şi stimula fermierii agricoli şi mica gospodărie ţărănească. Or, acum starea agriculturii româneşti este deplorabilă, chiar comatoasă, iar sistemul de irigaţii e distrus, şi aproape inexistent, în condiţiile în care pământul are mare nevoie de apă – Dobrogea, Moldova, Oltenia, Muntenia sau partea de sud a Banatului. Şi o astfel de situaţie persistă de peste 20 de ani, dovadă fiind cele peste 4 milioane de hectare de teren arabil rămas necultivat, devenind o imensă pârloagă, după cum aveau să fie lichidate în România crescătorii de porci, bovine, ovine, dar şi toată infrastructura şi dotarea fostelor CAP-uri, IAS-uri şi SMA-uri.

“Elefanţii politici” ce diriguiesc ţara să colporteze demagogia şi minciuna

Cu toate acestea, agricultura, această componentă extrem de importantă pentru economia naţională are totuşi un avantaj faţă de industrie, distrusă la rândul ei şi anume că pământul există. Din păcate, lipseşte bunăvoinţa, preocuparea şi competenţa la cei ce ar trebui să coordoneze şi să investească masiv în acest domeniu de activitate, cu atât mai mult cu cât din agricultură profitul poate să vină imediat, la fel poate fi recuperat în câţiva ani şeptelul de animale şi de aici asigurarea unor imense resurse pentru export, desfacere şi consum intern.

Numai că, este mult mai uşor pentru “elefanţii politici” ce diriguiesc ţara să colporteze demagogia şi minciuna, acoperindu-şi incompetenţa, decât să găsească şi să valorifice potenţialele oportunităţii interne pentru a umple visteria statului. Ei înlocuiesc “eficienţa” demnităţilor pentru care sunt plătiţi din bani publici, mai degrabă cu lamentări sau ordonanţe de urgenţă după ureche, sfidează rostul adevăraţilor specialişti dovedind a fi şi slabi posesori de minte, dar caută să ne convingă cu mult tupeu că ei…lucrează şi agricultura duduie, chiar dacă milioane de români pleacă şi fac agricultură în alte ţări, paradoxal unele dintre ele cu un climat semi-arid şi soluri de proastă calitate.

În fine, să mai luăm un exemplu despre ceea ce înseamnă minciună şi penibilitate, din ograda actualei guvernări – sănătatea publică. Şi am insista pentru acest segment foarte important, de vreme că însăşi România a devenit ţara cu cei mai mulţi bolnavi/cap de locuitor din U.E. Şi cauzele sunt multiple: nivel de viaţă precar, stres permanent având grija zilei de mâine şi viitorul copiilor, anomaliile cu o grămadă de otrăvuri care ne duc la boală şi treptat direct la groapă, etc. Dar cu toate acestea, în loc de o preocupare expresă pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii şi sănătatea populaţiei, guvernul – servitor execută prompt poruncile tiranului de la Cotroceni închizând, pe bandă rulantă, unităţi spitaliceşti şi de cercetare în domeniu, restricţionează fără nici un pic de remuşcare compensarea medicamentelor, iar în afară de obişnuitele belingăreli, a la Boc, nimic bun nu se întrevede vizavi de îmbunătăţirea actului medical. Şi pentru ca tacâmul să fie complet se prevede şi o reducere cu 10% a internărilor (bolnav la comandă?) în anul 2011, urmare a unor alte aberaţii diabolice de-a dreptul inumane impuse de FMI guvernului de marionete bociste, în contractul de împrumut pentru România. Total absurd mai ales în condiţiile în care nici în privinţa prevenţiei medicale primare nu s-a făcut mare lucru, la care se adaugă dotarea şi condiţiile precare din spitale, insuficienţa personalului medical, lipsa medicamentelor de primă urgenţă, etc. În plus „tronează” deasupra tuturor neajunsurilor un management ministerial foarte slab, fiind puşi acolo indivizi doar pe criterii politice, incompetenţi care nu au nici o treabă cu rânduielile din sistemul sanitar. În schimb, se manifestă în executiv o grijă camuflată pentru creşterea numărului de suferinzi şi implicit înmulţirea alarmantă a numărului de decese, pacienţii murind cu zile.

Or, toate aceste realităţi triste ce ţin de incompetenţă şi reaua credinţă a celor ce guvernează nu pot să însemne altceva decât o evidentă lipsă de credibilitate, exemple similare putând fi găsite cu uşurinţă şi în celelalte ministere – apărare, administraţie şi ordine publică, învăţământ, diplomaţie, etc., unde asistăm cu îngrijorare cum sunt promovate personaje pe funcţii de sus şi până jos, doar pe criterii de culoare şi fidelitate politică, de nepotisme şi cumetrii, fiind diminuate din start valorile profesioniste.

Asistăm cum sunt promovate pe funcţii personaje, pe criterii de culoare şi fidelitate politică, pe nepotisme şi cumetrii

Fără excepţii, astfel de indivizi se aseamănă izbitor: mişmaşul, frauda şi risipirea banului public pentru chivernisirea buzunarelor proprii, în rest nimic nu contează, ba mai mult decât atât, cei din structurile de putere pot fi asemuite mai degrabă cu nişte termite evident de culoare portocalie, care rod pe dinăuntru edificiul naţional până la prăbuşirea acestuia. Iar din 2004 şi până acum au cam ronţăit tot, având garant marea termită de la palatul Cotroceni, şi anume – Constituţia şi legile ţării, economia, instituţiile statului şi democraţia parlamentară, banul politic, opoziţia politică şi civică, presa independentă, sindicate, etc., şi ceea ce este mai grav, existenţa noastră biologică, mergându-se cu cinismul lor chiar până la prăbuşirea sistemului de protejare a sănătăţii şi al creşterii copiilor. Dar pentru că le-a mai rămas ceva de ros, “temutele vietăţi” încearcă cu disperare să se mute în altă parte, rebrenduindu-şi chiar culoarea şi denumirea zice-se populară sau poate că astfel, şi odată cu asta pregătirea pentru o nouă lovitură în 2012. şi ar fi posibil dacă până atunci nu va fi distrus întregul lor muşuroi clădit pe un sistem de interese de tip mafiot. Iar asta cu o condiţie de solidaritate naţională şi socială, sau mai precis electoratul să înţeleagă că trebuie lăsate la o parte naivitatea şi credulitatea, precum şi micile avantaje făcute pe moment în campaniile electorale, dând votul când şi unde trebuie. Astfel, dacă din nepăsare sau alte motive nu va fi deratizată scena politică de lichele, românii îşi vor merita soarta, şi ar fi un mare păcat atât pentru ei şi mai ales pentru generaţiile viitoare.

Vasile Irod

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here