Scapă cine poate!

391
Am primit un telefon din partea cititoarei Rodica Neamţu, din Tismana, căreia îi mulţumesc. I-a plăcut editorialul de ieri, cu amendamentul că am fost cam dur. Recunosc, dar viaţa e mult mai dură. Şi alţii mi-au reproşat că şoferul Ionel Manţog avea voie să conducă, întrucât domnia sa contestase ridicarea permisului.

Perfect adevărat. Înseamnă că legea circulaţiei nu-i bună. Însăşi existenţa recidiviştilor la volan ne-o demonstrează.

Mai mult, un ziar ce nu face cinste idealurilor pandurilor lui Tudor şi care ne-am fi aşteptat să bage capu’n nisip, precum struţul, titra că „Medicii legişti s-au pronunţat, urmează ancheta”. O fi Pandurul al lui Ionel Manţog, numai că persoana decedată la numai 57 de ani avea dreptul să moară de moarte bună, când vrea Dumnezeu, şi nu din pricina nevolnicului de la volanul sfidător al unui BMW. Iar apoi, ca să se poată încurca ancheta, întru favorizarea infractorului, să se distrugă şi să se înlăture probele. Chestia cu judecarea lui Ionel Manţog în două instanţe de judecată – la Gorj şi la Argeş – spre a-şi recâştiga dreptul de a conduce este tot atât de reală ca şi contestaţiile unor cititori prea sensibili la duritatea articolelor mele. Numai că, în vreme ce eu nu omor şi n-am omorât pe nimeni, la Bucureşti, pe un pat de spital ori la reanimare, Dumitru Vâlceanu, de 59 de ani, asistentul ce se afla în timpul serviciului în ambulanţa implicată în accidentul provocat de Ionel Manţog(cu care, chipurile, aş fi fost prea dur!) se zbate între viaţă şi moarte. Medicii care l-au supus unei intervenţii chirurgicale foarte complicate sunt rezervaţi în privinţa şanselor lui de supravieţuire! Dumitru Vâlceanu are fracturi multiple la bazin, coloana vertebrală şi alte traumatisme.
Sunt doar câteva consideraţii pe marginea urmărilor cumplitului accident provocat de Ionel Manţog, unul dintre favorizaţii „regimului Băsescu”. Un personaj gorjean fost şi actual caz penal cocoloşit de oarba (in)justiţie a ultimilor cinci ani. Ceasul rău a reuşit să aducă la şefia campaniei electorale a PD-L Gorj tot un interimar, pe numitul Cosmin Popescu. Şi cum interimarii conduc acum România, rezultatele la Gorj vor fi precum la centru. Catastrofale!
Cer iertare Măriei Sale, cititorului, pentru aceste lungi precizări. Alegătorule, pe orice parte a baricadei vei fi la turul doi, ia aminte, rogu-Te, şi la aceste cumplite adevăruri.
Să revenim la acela care susţine, din toţi boşogii, că „dacă voi nu mă vreţi, …eu vă vreau”. Măria Sa, Zeus, căci despre el este vorba, nu mai pridideşte să trăncănească vrute şi nevrute pe seama contracandidatului la preşedinţie, Mircea Geoană. Nu numai el o face, ci şi şleahta de lideri pedelişti-fripturişti care simt cum le fuge pământul de sub picioare. Într-un comentariu gratuit, la propriu şi la figurat, deşi este aproape sigur că MEDIAFAX-ul e plătit să ne intoxice cu aşa ceva, interimarul prim ministru şi preşedinte al PD-L, Emil Boc, emite o cugetare infantilă de-a dreptul. Cică „Încheierea acordului PSD-PNL(ar fi, în concepţia sa puerilă n.m.), paşaportul lui Traian Băsescu pentru turul al doilea mandat”. Şi noi care credeam că e vorba despre paşaportul pentru plecarea pe mare a marinarului care se laudă că în 12 ani petrecuţi pe mare a venit de hac multor rechini. Totuşi, la vot se va înfrunta cu oameni adevăraţi şi nu cu rechini. Iar Mircea Geoană, dacă despre el se face vorbire, nu am auzit să fie chiar un rechin. Dacă-l va înfrânge în alegeri, şi nu văd cum n-ar putea-o face, Mircea Geoană nu va fi decât o izbăvire a României, la care îşi aduc votul atâţia români ce nu-l mai suportă pe Zeus. Că a contat şi contează enorm şi contribuţia lui Crin Antonescu la democratizarea României anului 2009 este perfect adevărat. Şi ce-i rău în asta? Oricum, Crin Antonescu este încă tânăr şi mai are timp spre a deveni preşedinte al României. Mă rog, şi Traian Băsescu mai are dreptul la încă un mandat. La fel ca şi Emil Constantinescu. Şansele celor doi – Emil Constantinescu şi Traian Băsescu – sunt egale. Cu zero!Acum şi de-a pururea.
Morţii, cu morţii, viii cu viii, veţi zice. Noi vorbim de morţii cu ochii vii. Iar afirmaţiile poetului şi filozofului Ion Popescu-Brădiceni sunt potrivite temei creionate şi de aforismul scriitorului polonez, profesorul universitar gorjean reamintindu-mi că „Iisus l-a înviat pe Lazăr pentru că era mort, nu pentru că era viu”. Ceea ce-şi propune PD-L-ul lui Emil Boc cu aproape defunctul Traian Băsescu face parte dintr-un alt joc. Din altă piesă. De prost gust!
Ion Predoşanu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here