Aproape de cer, neglijenţe strigătoare la Cer! Aşa am putea intitula mizeriile strânse alături de Foişorul lui Coşbuc, de la Tismana, la umbra copacilor şi departe de ochii edilului şef al oraşului.
Se ştie că pe marele poet George Coşbuc viaţa l-a legat strâns de Gorj. Transilvăneanul a fost căsătorit cu preafrumoasa Elena Sfetea, din Tismana, sora celebrului librar Sfetea, din Târgu-Jiu. Omul care-şi construise o vilă în chiar satul Tismana, pe Valea Mânăstirii. Vila există şi astăzi, fiind denumită „Vila Ursu” şi este deoparte a râului Tismana. La vilă îşi petrecea George Coşbuc concediile, dar şi lucra. Pe o placă memorială se confirmă că aici, în această vilă, George Coşbuc a tradus „Divina Comedie” a lui Dante Aligheri. Rămasă şi azi ca loc de popas pentru turiştii care vizitează Mânăstirea Tismana, Vila Ursu este superbă şi bine întreţinută.
Nu acelaşi lucru se poate spune şi despre totala neorânduială în care se păstrează Foişorul lui Coşbuc, aflat vizavi, adică peste apa râului Tismana şi peste şoseaua asfaltată ce duce spre Schitul Mânăstirii Tismana. Aici se retrăgea bădia George şi scria articole pentru presa culturală şi literară de la Bucureşti. La umbra fagilor bătrâni, şi acum multiseculari, într-un loc umbros. Botezat impropriu „Chioşcul Coşbuc”, Foişorul lui Coşbuc n-a mai fost renovat dinainte de Revoluţie. Pe atunci s-au găsit oameni de suflet din conducerea ACH, care construia actuala hidrocentrală ce aparţine de Hidroelectrica. Vremurile cu oameni cu drag de cultură s-au dus. Indiferenţa s-a instalat mai peste tot, iar lângă foişor tronează un coş de gunoi portocaliu, ca şi culoarea politică a primarului oraşului Tismana. Turiştii neglijenţi aruncă în schimb, resturile de la mâncare, PET – urile şi pungile de plastic alături. Nimeni nu face curăţenie. Turiştii trec, iar mizeria rămâne! Ca şi primarul ales a doua oară numai pentru motivul că-i portocaliu.
Ion Predoşanu
