În cadrul ciclului de manifestări desfășurate sub deviza seducătoare: «Zilele Gorjului turistic și cultural», sâmbătă 20 septembrie 2014, Casa orășenească de cultură Novaci a găzduit desfășurarea ediției a 25-a a Simpozionului național: «Satul românesc, sat european», în cadrul căruia au fost analizate și dezbătute cu înaltă competență științifică o serie de teme importante care privesc lumea satului românesc, în principal a satului gorjenesc, în care știm cu toți că întâlneam odinioară armonia ţăranului cu natura, în care deslușeam comunicarea şi comuniunea între membrii satului, deci, atâtea lucruri minunate despre care suntem nevoiți în prezent să vorbim doar la timpul trecut, așa cum am rememora acei stropi de rouă din cerdacul amintirilor noastre care se evaporă în neantizarea pseudo-modernității, pentru a constata cu îngrijorare legitimă sincopele dramatice ale familiilor aflate în impas și în degringoladă, multe dintre ele destrămându-se sub «ploaia acidă» și necruțătoare a navetismului european.
Lansări și prezentări de cărți și reviste
E păcat că nu au fost prezenți mai mulți oameni în sala de festivități a Casei de cultură din Novaci, pentru că mulți dintre noi aveam de câștigat, dar în prezența unui public format mai ales din tineri elevi de liceu, în prima parte a simpozionului au fost rostite alocuțiuni și au fost adresate urări de bun venit participanților, din partea utorităților locale și a Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj, prin persoana d-lui director Ion Cepoi, după care au avut loc lansări și prezentări de cărți, dintre care amintim: «Spiritul pandur și sufletul gorjenesc»(autor Zenovie Cârlugea), «Contribuții la Istoria Gorjului» (autor Liviu Poenaru), dar și lansarea revistelor: «Crinul satelor», nr.26/2014 și «Portal Măiastra», nr.3/ 2014.
Ideea unor “proiecte reale, a unor proiecte necesare”
Într-o privire succintă, referindu-ne la cele douăzeci și două de lucrări ale simpozionului, toate pliate pe o atentă radiografiere a satului românesc contemporan, a realităţilor care demonstrează că fenomenul globalizării nu a ocolit nici aşezările rurale de la noi, amplificând, în ultimele două decenii fenomenul de transformare radicală, chiar de urbanizare a satului, să reținem că misiunea moderatorului activității, d-l prof. univ. dr. Grigore Smeu a fost una extrem de delicată, domnia sa, cu verva critică, bazată pe o analiză pertinentă și profundă, accentuând ideea unor “proiecte reale, a unor proiecte false, dar și a unor proiecte necesare” nu doar în lumea urbană, mai ales că în lumea satului românesc de azi a scăzut alarmant nivelul culturii autentice și tradiționale, deoarece constatăm că în învățământ și în cultură “domină politicianismul găunos și mai puțin competența”! Așa cum era și firesc, cei mai mulți dintre vorbitori (doisprezece la număr, pentru că restul de zece au trimis doar lucrările) au fost gorjeni de-ai noștri, de aceea ne face onoare să-i amintim în ordinea luărilor de cuvânt: prof. Constantin Dârvăreanu, prof. Gheorghe Todea, preotul Ion Popescu, poetul Nicolae Dragoș, conf. univ. dr. Ion Popescu-Brădiceni, prof. Virgil Cercelaru și nu în ultimul rând, prof. univ. dr. Ion Mocioi, cel care ne-a încântat cu volumul informațiilor interesante și utile! Desigur, ar fi nepoliticos ca să omitem numele oaspeților care au vorbit la simpozion, mai ales că unii dintre ei sunt gorjeni la origine, așa cum sunt domnii: Gheorghe Mecu, Geo Călugăru, Petru Demetrescu sau Gheorghe Țiclete, toți cu domiciliul în București, ca și numele d-nei Claudia Voiculescu (Dâmbovița).
“Tema simpozionului a fost bine aleasă, gândindu-ne la condițiile istorice în care trăim”
Desigur, spațiul nu ne îngăduie să detaliem conținutul de idei al lucrărilor prezentate, pentru că toate materialele puse la dispoziția organizatorilor vor fi tipărite într-un volum, dar ne face o mare plăcere să menționăm ceea ce au spus unii dintre vorbitori, prin cuvinte care, mai mult ca sigur, nu vor fi tipărite! Dar, pentru buna informare a cititorilor, să reținem unele idei referitoare la faptul că “dispar în neant unele dintre actele identității noastre”(Geo Călugăru), că “există și azi oameni ai locului, care au merite, dar sunt și oameni care ar trebui să-i vadă”(Nicolae Dragoș), că “Dumitru Brezulescu poate fi socotit ctitorul Novaciului de azi”(Constantin Dârvăreanu), că “Ceasornicarul pentru noi toți, ca și pentru întreaga omenire este numai Dumnezeu”(Gh. Țiclete), că “am fost sabotați, atunci când s-a spus că Transalpina a fost închisă”, că “Piecarski a lăsat în urma lui oameni doritori de o altă viață”(Ion Mocioi) sau că “tema simpozionului a fost una bine aleasă, gândindu-ne la condițiile istorice în care trăim, iar fiecare dintre noi avem datoria ca în scrieri documentate să îndreptăm erorile strecurate în istoriografia noastră” (Petru Demetrescu)! Ca o concluzie generală a Simpozionului de la Novaci, merită să reținem amănuntul, nu lipsit de importanță, că din punct de vedere spiritual, dar mai ales cultural, din cauza «invaziei» “noutăților” care asaltează pe multiple căi şi prin mijloace atipice lumea satului românesc, s-au conturat veritabile hiatusuri în planul structurilor de mentalitate autentică, pentru că au fost și sunt denaturate valorile tradiţiilor şi ale credinţei noastre creştine, unanim împărtăşite de membrii comunităţilor rurale de odinioară. Să reținem că identitatea și originalitatea rurală sunt astăzi ameninţate de pragmatismul unei societăți aflate într-o profundă criză economică și morală, pentru care doar cantitatea, acumularea de bunuri și de informaţii comerciale sunt importante, şi nu calitatea acestora pentru viața oamenilor care mai trăiesc în zonele rurale depopulate, ceea ce înseamnă că numai înțelepciunea și spiritul creator trebuie să ne ghideze paşii spre calea afirmării noastre în context European!
Profesor, Vasile Gogonea
