Sărbătoarea Liliacului – un spectacol floral de excepţie într-un decor de vis

287

db_Podul_Lui_Dumnezeu_de_la_Ponoarele-after1La început de mai în extremitatea nord-vestică a judeţului s-a desfăşurat un eveniment ce prin frumuseţea sa poate oricând fi comparat cu sărbătorile popoarelor asiatice dedicate florilor.

2Sărbătoarea înfloririi liliacului are loc într-un perimetru de un pitoresc inegalabil şi unde nu întâmplător în mai multe locuri putem să întâlnim păduri de liliac sălbatic pentru că în apropiere (la vecinii noştri mai precis) la Ponoare să fie localizată cea mai întinsă pădure de liliac sălbatic din ţară. Iată un prilej pentru a reaminti cititorilor noştri câteva particularităţi şi superlative ale locurilor.

Microclimat specific

Pădurea de liliac sălbatic are o suprafaţă de peste 20ha, este declarată rezervaţie botanică şi este ocrotită de lege. Existenţa pădurii în aceste locuri se datorează climatului submediteranean, în zonă existând un topoclimat specific cu temperaturi medii anuale cu 2-3°C mai ridicate 4comparativ cu zonele depresionare. Datorită acestui fapt aici se pot întâlni reprezentanţi ai florei şi faunei apropiate însoritului ţărm al Mediteranei: castanul comestibil, alunul turcesc, iedera, scrumpia, vipera cu corn, broasca ţestoasă de uscat, călugăriţa şi scorpionul.

Cercetări geobotanice în zonă, au fost întreprinse de I.Conea (1931), A.Ionescu (1929) şi C.Zaharia (1968) unde au fost descrise şi identificate 110 specii submediteraneene şi 34 specii pontomediteraneene. Caracteristicile climatice locale sunt de ierni relativ blânde, veri călduroase şi umede până în prima parte a lor iar din a doua parte devenind secetoase.

7Podul Natural de la Ponoare – superlativ naţional

În apropierea pădurii de liliac sălbatic mai poate fi vizitat un alt fenomen natural cu rang de superlativ naţional: Podul Natural de la Ponoare, cel mai mare pod natural din ţară. Acesta este o arcadă de calcar lungă de 25m, lată de 8m, care se ridică la o înălţime de 14m faţă de fundul văii peste care trece.

Prin dimensiunile sale podul îşi justifică denumirea de Podul Uriaşilor, cum mai este denumit de localnici, fiind la originea mai multor mituri legate de provenienţa sa.

Legende de demult

Într-una din ele, se povesteşte că în trecut pe aceste meleaguri trăiau oameni uriaşi, care dacă ar fi trăit astăzi ne-ar fi înspăimântat cu puterea lor şi că podul ar fi opera acestor giganţi denumiţi pelasgi.

Despre puterea acestora se vorbeşte într-o altă legendă, cum că la moartea căpeteniei lor cei doi fii ai acestuia s-au urcat fiecare pe câte un munte să vadă cât a primit moştenire. Când unul din ei şi-a aruncat privirea peste partea fratelui său, i s-a părut că aceasta este mai mare şi mai frumoasă. Atunci l-a cuprins o mânie mare, a luat un fier de plug şi l-a aruncat cu putere spre fratele său. Fierul nu l-a nimerit, a trecut mai departe şi a lovit vârful muntelui vecin pe care îl reteză dintr-o dată. Acel munte poartă de atunci denumirea de Retezat.

Ansamblu carstic de excepţie

În realitate, Podul Natural face parte dintr-un ansamblu carstic bine reprezentat în zonă prin peşteri, lacuri carstice, văi oarbe, câmpuri de lapiezuri şi este un rest al unei galerii de peşteră care în trecut făcea legătura cu tunelul larg al Peşterii Podului sau Peşterii de la Podul de Piatră cum mai este cunoscută. În apropiere se află un câmp petrografic unde sunt prezente aproape toate tipurile de lapiezuri din Carpaţii Meridionali.

Aceste şiruri de spinări calcaroase când răspândite, când aliniate în rânduri regulate formează un fenomen carstic de excepţie.

Cercetări de hidrogeologie

Peştera Podului împreună cu Podul Natural de la Ponoare, care este declarat monument al naturii ocrotit de lege, fac parte dintr-un sistem carstic cu o hidrologie complexă şi este supus cercetărilor şi în ziua de azi pentru stabilirea relaţiilor hidrologice între lacul carstic Zăton şi ponorul Gaura Iepurelui.

Iată cum cei ce au participat la sărbătoarea oltenească Înflorirea Liliacului au avut posibilitatea de a vizita şi două obiective turistice de valoare ce se constituie în două superlative la nivel naţional. Ambele obiective sunt protejate de lege. Dar pentru a fi ferite pe viitor de degradare şi distrugere este necesar să fie protejate şi de oameni.

Mugurel Petrescu

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here