Sâmbătă, 21 noiembrie, avem Sărbătoarea «Intrarea în Biserică a Maicii Domnului», numită în popor şi «Vovidenia», deoarece ne aminteşte despre momentul aducerii cu evlavie, în biserica Legii vechi, adică în templul din Ierusalim, a copilei de trei anişori, care avea să fie Maica Domnului nostru Iisus Hristos! Acest lucru s-a împlinit într-un chip minunat şi cerea o pregătire pentru taina nașterii cu trup omenesc a Fiului Lui Dumnezeu, Care avea să Se întrupeze prin mijlocirea Născătoarei de Dumnezeu. Tradiţia Bisericii ne arată şi motivul pentru care Născătoarea de Dumnezeu a fost dusă la temple şi dăruită Domnului, dar, nu avem timpul de a-l explica! Deci, părinţii au adus-o la templu şi, adunând ceată de fecioare, au întâmpinat-o cu făclii aprinse, însoţind-o până la treptele templului, unde au încredinţat-o arhiereului cel de atunci, Zaharia, care a dus-o în cele mai dinlăuntru ale templului, în Sfânta Sfintelor, unde, o dată pe an, intra numai singur arhiereul, iar, aceasta a făcut-o din porunca Lui Dumnezeu, Cel ce avea să Se nască dintru ea, spre mântuirea lumii. Şi a rămas Fecioara la templu, ducând sfântă vieţuire, prin care Sfânta Fecioară, necontenit deprindea, sub supravegherea fecioarelor mai în vârstă, lucrul de mână, citirea Scripturii şi îndeosebi rugăciunea. În fiecare zi se ruga de dimineaţă până la ceasul al treilea, apoi până la ceasul al nouălea se ostenea cu lucrul de mână, iar de la al nouălea ceas se ruga iarăşi până târziu în noapte, pentru că în fiecare seară, Arhanghelul Gavriil, arătându-i-se împreună cu alţi îngeri, îi aducea hrană cerească, iar hrana primită de ea de la preoţi o dădea săracilor. Preacurata a rămas la templu până la vârsta de 15 ani, când arhiereul a socotit să o căsătorească, dar, Sfânta Fecioară a mărturisit arhiereului şi preoţilor că ea, încă din leagăn, este făgăduită lui Dumnezeu şi că a ales o viaţă de feciorie neîntreruptă. Ca urmare, a fost logodită cu dreptul Iosif, atunci în vârstă de aproape 80 de ani, ca, sub acest chip, să se păzească ea curată în lume, iar, dreptul Iosif logodnicul a luat-o în casa lui din Nazaret. Se spune că arhiereul i-a încredinţat Fecioarei, ca ultimă îndatorire la plecarea de la temple, să participe la ţeserea unei noi catapetesme pentru Sfânta Sfintelor, pe care Preacurata a lucrat-o cu sârguinţă. Această catapeteasmă avea să se rupă în vremea Pătimirii Domnului pe Cruce, iar, în acest fel, Fecioara Maria a fost pregătită să devină Maica Fiului lui Dumnezeu, vieţuind în chip cu totul virtuos şi asemenea îngerilor, ca un vas al sfinţeniei, amintindu-ne despre fecioria ei închinată Mirelui ceresc, despre viaţa ei de rugăciune şi despre însemnătatea sfinţitoare a Bisericii dreptmăritoare!
Preot Antonie FĂINIŞI, Parohia Strâmba-Jiu, Turceni, Gorj
