Sărbătoarea Arhierească de la Catedrala Arhiepiscopală a Râmnicului

499

În Duminica a 3-a după Sfintele Paşti (a Mironosiţelor, 30 aprilie 2017), Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, împreună cu ÎPS Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului şi PS Părinte Emilian Lovişteanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, cu PS Părinte Inochentie, din Burundi şi Ruanda, care face parte din Patriarhia Alexandriei, PS Părinte Andrei, Episcop al Covasnei şi Harghitei, PS Părinte Visarion, Episcopul Tulcei, PS Părinte Varlaam, episcop vicar patriarhal, PS Părinte Paisie Lugojanul, episcop vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei, în prezenţa a sute de credincioşi veniţi din judeţ şi din ţară, a săvârşit Sfânta Liturghie în altarul de vară al Catedralei Arhiepiscopale «Sfântul Ierarh Nicolae» din Râmnicu Vâlcea, manifestarea fiind înscrisă în salba de nestemate spiritual-culturale ce încununează hramurile Catedralei Arhiepiscopale a Râmnicului, dar, fiind prilejuită şi de împlinirea celor cinci ani de la aducerea moaştelor Sfântului Ier. Calinic de la Cernica, în Mitropolia Olteniei.

“Lumina Învierii Mântuitorului Iisus Hristos cuprinde toată făptura şi o pune în evidenţă, reface structura pe care Dumnezeu a zidit-o la temelia lumii”
La sfârșitul oficierii Sfintei Liturghii, Chiriarhul lăcaşelor de cult din Oltenia le-a picurat în sufletul celor prezenţi stropi de înțelepciune, reamintindu-le faptul că suntem cu toţi într-o perioadă în care trăim bucurii negrăite, în lumina praznicului Învierii Mântuitorului nostru Iisus Hristos, pentru că aceasta reprezintă: “O sărbătoare care a cuprins întrega lume, şi o păstrează întotdeauna în această lumină, până la sfârşitul veacurilor. Lumina Învierii Mântuitorului Iisus Hristos cuprinde toată făptura şi o pune în evidenţă, reface din nou structura pe care Dumnezeu a zidit-o la temelia lumii. Reactivează energiile care slăbiseră prin căderea omului în păcat, reface starea de sfinţenie şi amplifică această dorinţă a fiecărei persoane de a intra în Împărăţia Cerurilor şi de a rămâne veşnic în Iubirea Tatălui Ceresc. Lumea, dintotdeauna a avut nevoie de lumină! Ca să subliniem şi mai mult acest lucru, chiar cuvântul «lume» vine de la «lumină», fiind important pentru noi, deoarece în alcătuirea vocabularului nostru a intrat această «nuanţă» şi dimensiune, ceea ce înseamnă că poporul nostru, când şi-a alcătuit vocabularul, a ţinut cont de Înviere, care are legătură cu propria noastră identitate. Tot ceea ce este în jurul nostru, ne arată că noi, ca oameni creştini, trăim într-o lume a Lui Dumnezeu! Deci, Învierea dovedeşte că Mântuitorul Iisus Histos a biruit moartea şi a ieşit deasupra puterilor întunericului, care prin greşeala lui Adam stăpâneau lumea şi o conduceau spre un destin nefericit, lumea care era făcută de Dumnezeu pentru o existenţă fericită, dar, care, prin păcat dobândise o existenţă tragică, un lucru care nu se potrivea deloc cu ceea ce Dumnezeu sădise în firea omului. Omul trebuia să meargă, în urcuşul său duhovnicesc, din treaptă în treaptă, şi să acumuleze permanent «starea» de lumină. Lumina dumnezeiască trebuia să pătrundă în interiorul său şi să rămână înlăuntru, ca să-i înnobileze, să-i transfigureze dumnezeiasca fire în părţile lăturalnice ale existenţei sale. Să dea mai departe o unitate concretă acestei alcătuiri dintre trup şi suflet, ca trupul să nu se mai «războiască» împotriva sufletului, iar sufletul să aibă o stăpânire concretă asupra biologicului. Mântuitorul Iisus Hristos face ca prin Învierea Sa minunată, să realizeze această legătură strânsă între trup şi suflet, iar pentru că a făcut să fie pătrunsă firea umană de această energie dumnezeiască, de aici, ne împărtăşeşte şi nouă lucrarea Harului, astfel încât începutul duhovnicirii, al sfinţirii noastre, al spiritualizării noastre, să pornească de la Înviere”, a precizat cu aleasă elocinţă Mitropolitul Olteniei.

“Printre primele care au primit vestea Învierii este Maica Domnului”
Înaltul nostru ierarh a pornit de la premisa că Învierea dă bucurie întregii Creaţii, deoarece îngerii şi oamenii, toţi laolaltă sărbătoresc şi se bucură de Înviere! De aici, bucuria rămâne un reper, iar primele cuvinte ale Domnului au fost: «Bucuraţi-vă!». De atunci, pentru întreaga suflare omenească, Învierea este idealul pe care noi trebuie să-l avem permanent. Tocmai de aceea, Învierea are o dimensiune universală, iar fiecare dintre noi trebuie să participle la această edificare, la această «zidire» a întregii Creaţii. De aici, vom înţelege că: “Rolul femeilor Mironosiţe a fost important, atât în Viaţa Mântuitorului, fiind prezente la diferite momente, activităţi din Viaţa Sa pământească, iar noi trăim Învierea, prin faptul că ne împărtăşim de roadele mântuirii. Femeile Mironosiţe slujesc în mod special acestui moment dumnezeiesc, pentru că «fapta lor va fi propovăduită până la sfârşitul veacurilor», iar exemplul lor, chiar dacă uneori sunt considerate mai temătoare, mai neputincioase, prin curajul arătat, s-au dovedit biruitoare asupra îndoielilor despre Învierea Domnului! Au fost răsplătite prin faptul de a fi primele martore şi primele vestitoare ale Învierii! Multe femei din biserica noastră au luat exemplul Mironosiţelor, multe care au devenit martir, sfinte cuvioase, iar mamele noastre, toate, sunt ucenicele acestor femei Mironosiţe! Printre primele care au primit vestea Învierii este Maica Domnului! Mamele şi surorile noastre, toate sunt cinstite astăzi, până la sfârşitul veacurilor! Femeia are un rol deosebit în biserică, nu numai acela de a fi o credincioasă, iar Sf. Apostol Pavel spune că înaintea Lui Dumnezeu, nu mai este nici parte bărbătească, nici parte femeiască, ci, toţi sunt una! Toţi suntem chemaţi să ne însuşim roadele Învierii, să dobândim cununa nevestejită a Împărăţiei Cerurilor, iar în istoria bisericii, avem nenumărate exemple de acest fel, când cinstim în calendar atâtea femei sfinte, care se roagă pentru noi în Împărăţia Cerurilor”, a evidenţiat Arhieria Sa.

“Venim aici, ca să arătăm dragostea noastră, aprecierea, şi să aducem mulţumiri Lui Dumnezeu pentru aceste bucurii sfinte”
În încheierea cuvântului de învățătură, Mitropolitul Olteniei a ţinut să aprecieze că într-o astfel de zi, cu toţi avem bucuria de a sărbători, spre bucuria Duhului Sfânt, aducerea sfintelor moaşte ale Sf. Ier. Calinic, ctitorul acestei catedrale, Episcopul Râmnicului Noului Severin, ocrotitor al Olteniei: “Care la 60 de ani ieşea din chinovia sa, de la Mănăstirea Cernica, iar cu binecuvântarea Patriarhului nostru, Preafericitul Părinte Daniel, am făcut acest pelerinaj. Venim aici, ca să arătăm dragostea noastră, aprecierea şi să aducem mulţumiri Lui Dumnezeu pentru aceste bucurii sfinte, şi îl rugăm pe Sf. Calinic şi pe femeile Sfinte Mironosiţe, ca şi pe Sf. Ciprian, cel care a fost martirizat în primele veacuri creştine, a cărui mână dreaptă a fost adusă azi spre închinare, pe toţi îi rugăm să primească rugăciunile noastre, să ne binecuvinteze, să ne dăruiască pace şi multă împlinire sufletească! HRISTOS A ÎNVIAT!”, după care toţi cei prezenţi au răspuns cu însufleţire: «ADEVĂRAT A ÎNVIAT!».

“Vă mulţumesc, pentru că aţi venit la hramul cinstirii Sf. Ierarh Calinic! HRISTOS A ÎNVIAT!”
Apreciind cuvântul de învăţătură al Mitropolitului Olteniei, ÎPS Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului a spus: “Înaltpreasfinţite Părinte Mitropolit, vă mulţumim că aţi venit azi în Eparhia Râmnicului, dovedind că ne înconjuraţi cu dragoste părintească, pe clerici şi pe poporul credincios din această regiune, dar, mai ales, mulţumim pentru faptul că Dumnezeu, prin Sf. Ier. Calinic, v-a dăruit această inspiraţie dumnezeiască, de a readuce moaştele Sf Calinic, aici, în Oltenia, şi să statorniciţi în calendarul bisericii oltene aducerea acestor moaşte…Vă mulţumim, de asemenea, pentru purtarea de grijă a mănăstirilor, a călugărilor şi a călugăriţelor din mănăstiri, iar pentru cuvântul bogat pe care ni l-aţi împărtăşit astăzi, ne-aţi învăţat, cât de mult trebuie să preţuim mamele noastre, surorile noastre, care vor fi aduse în «ceata» femeilor Mironosiţe. Înaltpreasfinţia voastră, aşa cum aţi amintit, se împlinesc cinci ani de când moaştele Sf. Ier. Calinic de la Cernica au fost aşezate la catedrala din Râmnic, spre închinare, spre binecuvântare, spre ajutorul celor care au venit să ceară mijlocirea sa, iar cu acest prilej, cu binecuvântarea Părintelui Patriarh, Catedrala Arhiepiscopală din Râmnicu Vâlcea a primit o părticică din moaştele Sf. Ier. Calinic, pentru care se află în prezent în lucru o raclă care va fi aşezată în catedrala pe care el a ridicat-o cu ani în urmă! Aş vrea să mulţumesc PS Părinte Emilian Lovişteanul, cu care am organizat acest hram, să mulţumesc autorităţilor locale şi judeţene, instituţiilor care ne-au ajutat la organizarea acestui hram. Dumneavoastră, tuturor, vă mulţumesc, pentru că aţi venit la hramul cinstirii Sf. Ier. Calinic! HRISTOS A ÎNVIAT!”, a încheiat, în aplauzele celor prezenţi, Arhiepiscopul Râmnicului.
În loc de concluzie, putem spune că Sărbătoarea Arhierească de Duminică, de la Catedrala Arhiepiscopală a Râmnicului, desfăşurată sub semnul Luminii Învierii Domnului, a prefaţat marele hram de la Mănăstirea Lainici, care îşi va sărbători, astăzi, 3 mai, «Luceafărul» şi ocrotitorul său, pe Sfântul Cuvios IRODION!
Profesor, Vasile GOGONEA

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.