A doua zi după marea sărbătoare a Sfântului ierarh NICOLAE, Arhiepiscopul Mirelor Lichiei și făcătorul de minuni, o altă sărbătoare cu cruce roșie în calendar bucură inima și sufletele credincioșilor gorjeni: este vorba de sărbătoarea Sfintei mucenițe FILOFTEIA de la Curtea de Argeș, cea mai tânără sfântă de pe teritoriul țării noastre.
A doua mare sărbătoare a lunii decembrie este dedicată Sfintei mucenițe FILOFTEIA, cea ale cărei sfinte moaște se afă în paraclisul Mănăstirii ,,Adormirea Maicii Domnului. Sfântul domnitor Neagoe Basarab” din orașul Curtea de Argeș. Construită între 1515 și 1517 ansamblul acestei mânăstiri cuprinde Catedrala episcopală, unul dintre cele mai celebre monumente de arhitecură din Țara Românească. Catedrala respectivă face parte din Lista monumentelor istorice din România, iar în timpul lui Carol I a fost transformată în necropolă pentru familia regală a României. În afară de mormintele regilor României, la Curtea de Argeș se găsesc și sfintele moaște ale Sfintei mucenițe Filofteia.
Viață Sfintei mucenițe Filofteia
Sfânta Muceniță Filofteia s-a născut la începutul secolului al XIII-lea în apropiere de orașul Târnovo (astăzi Veliko Târnovo, în Bulgaria), într-o familie de țărani. Este crescută în dreapta credință și evlavie de mama sa, care moare când Filofteia era încă mică. Copila postea, asculta Scripturile, învăța să-și păzească neîntinată fecioria, iar, mai presus de toate, era foarte milostivă. Copila săvârșea cu statornicie și răbdare toate faptele bune. După ce mama sfintei a murit, tatăl ei s-a însurat a doua oară. Mama vitregă nu a iubit-o pe Filofteia, astfel că o bătea și o certa, pârând-o tatălui ei ca și acesta să o certe. Cu toate acestea, tânăra fecioară nu se oprea din înfăptuirea binelui comunitar și le împărțea săracilor și flămânzilor hainele ei și mâncarea pe care mama vitregă i-o dădea ca să o ducă la țarină tatălui ei. Aflând de acțiunile ei și văzând că le împărțea săracilor, tatăl ei este biruit de mânie și uitând dragostea părintească, s-a pornit asupra ei, ca totdeauna, apucând-o de cosițe ca să o bată până ce se va liniști. Dar, nemaifiind stăpân pe el, a aruncat în ea cu toporul pe care-l avea la brâu și, lovind-o, a rănit-o la un picior. Iar din această rană, sfânta a murit pe loc. Și tot locul acela s-a umplut de lumină. Sfânta era în vârstă de doisprezece ani când a murit. Venindu-și în fire, tatăl ei a fost cuprins de spaimă și vrând să-i ridice trupul, nu putea nici să-l atingă, nici să se apropie de el.
Văzând acestea, a alergat în cetate și le-a spus arhiepiscopului și conducătorilor cetății tot ce se întâmplase și că trupul fericitei zăcea pe pământ și că era cinstit de Dumnezeu cu strălucire cerească. Aceasta auzind, arhiepiscopul împreună cu mai-marii cetății și cu popor mult au alergat cu făclii și cu tămâie și cu rugăciuni, și văzând sfântul trup strălucind cu acea lumină dumnezeiască, s-au minunat cu toții și au lăudat pe Dumnezeul minunilor, care și acum, în vremurile din urmă, preamărește pe robii Săi care împlinesc cu fapta poruncile Lui. Apoi au încercat, împreună cu arhiepiscopul, să ridice trupul sfintei și o ducă în cetate. Dar n-au putut nici să-l miște, așa încât s-au înspăimântat cu toții. Au început să se roage cu stăruință lui Dumnezeu și Sfintei Filofteia, dar nici așa nu au putut s-o ridice. Că, vrând Dumnezeu să preamărească pe roaba Sa, a îngreunat trupul fericitei ca pe o piatră. Pentru a o putea ridica, tatăl ei și cei care îl ajutau au început să numească țările, mănăstirile, bisericile de peste Dunăre și cele de acea parte a Dunării, pentru a putea ști unde să o odihnească, însă Filofteia era la fel de grea. Cu toate acestea, cum s-a numit Biserica Domnească cea din Târgul Argeșului, trupul ei a devenit mult mai ușor, iar oamenii au trimis scrisoare lui Radu Vodă, cel poreclit Negru (care zidise și biserica). Acesta, de cum a fost înștiințat, a pornit îndată cu mult alai, cu făclii și cu tămâieri, mergând către Dunăre și a adus sfintele ei moaște în Țara Românească. Le-a așezat în Biserica Domnească, în orașul Argeș. Acolo au stat sfintele ei moaște până la zidirea Mănăstirii Curtea de Argeș de către Neagoe Basarab. Aici au fost mutate, iar acum se află în Paraclisul Mănăstirii Curtea de Argeș. Și acolo fiind, face multe minuni, dând tămăduiri de tot felul de boli celor ce aleargă cu credință la sfintele ei moaște. În fiecare an, la 7 decembrie, sfintele sale moaște sunt scoase afară din paraclis și racla este deschisă, fiind puse într-un pavilion special amenajat din fața bisericii mănăstirii, pentru ca mai ales în această zi credincioșii, care se adună în număr mare la prăznuirea ei, să li se poată închina.
Blestemul împotriva celor care ciupesc moastele
Istoria consemnează că, speriat că moaștele sfintei vor fi împrăștiate, Mitropolitul Cosma a rostit: “Poruncim cuvioșiei tale Arhimandrite chir Parthenie, Igumen Argeșului, să le pecetluiești într-un săculețu de bogasin nou lăsându-i afară numai mâna cea dreaptă pentru sărutarea norodului. Și așa pecetluite să le așezi în sicriu. Și să știe fieșcare să se ferească a nu cuteza să ciupească cât de puțin din sfintele moaște, că am pus blestem asupra cui a cuteza a să atinge, să ia. Într-a acesta și chip să urmezi! Și să fii blagoslovit! 1791, mai 10.”
Să cinstim și noi pe această mireasă aleasă a lui Hristos, participând la Slujba Sfintei Liturghii, citind Viața Sfintei mucenice Filofteia Fecioara și săvârșind Acatistul ei.
“Sfântă Filofteia, Preafericită, din pruncie te-ai adus prin fapta bună jertfă fără prihană lui Dumnezeu, Celui Ce mai înainte de a te naşte te ştia pe tine, care te-ai făcut podoaba fecioarelor şi locuitoare Cămării celei de nuntă, vrednică de laudă. Pentru aceasta strigăm ţie: Bucură-te, fecioară, pururea pomenită!”.
Cultul Sfintei mucenițe Filofteia
Sfânta muceniță Filofteia, devenind ocrotitoarea Țării Românești, moaștele ei au fost cinstite în întreaga țară, mulți credincioși venind în pelerinaj la Curtea de Argeș. În situații de calamitate, mai ales pe timp de secetă, s-au făcut procesiuni în țară cu moaștele muceniței. Biserici, precum Dobroteasa și Sfântul Gheorghe din București, Sfânta Filofteia și Sfânta Vineri din Ploiești, Adormirea Maicii Domnului din Mizil, au zugrăvite icoana sau scene din viața ei pământească. Icoane cu chipul ei împodobesc multe case ale credincioșilor. Mulți părinți dau numele Filofteia fiicelor lor, iar multe femei își iau acest nume la intrarea în călugărie. Viața Sfintei Filofteia a fost trecută în Mineiul pe decembrie și în Viețile Sfinților pe această lună. La 28 februarie 1950, Sfântul Sinod hotărăște generalizarea cultului Sfintei Filofteia pe întreg cuprinsul țării. Cu acest prilej, în prezența patriarhului Justinian Marina, are loc, în anul 1955, o slujbă specială. Cadrul festiv a fost impresionant, la slujbă fiind prezenți numeroși ierarhi români și străini, precum și mulți credincioși.
“Întru răbdarea ta ți-ai agonisit plata ta, Fericită Muceniță Filofteia, întru ispite neîncetat răbdând, întru bătăi suferind, întru necazuri binevoind pe săraci miluind și pe flămânzi săturând, care și acum pe cei bolnavi tămăduind; roagă-te lui Hristos Dumnezeu, preabună muceniță, să mântuiască sufletele noastre”.
Marius Stochițoiu
,,Sarbatoare cu cruce rosie,, asa se exprima baba Floarea,nu un teolog cu doctorat ce se prtinde sau un plagiator de doi bani a carui contributie in articol nu depaseste 10%,probabil asa a fost instruit de mentorul sau care procedeaza la fel.