Sărbătoare Arhierească la resfințirea Bisericii din Parohia Slăvuța, Protoieria Târgu-Cărbunești, județul Gorj

286

Sâmbătă, 10 octombrie 2015, sub acoperișul altarului de vară, chiar dacă a fost să fie sub «umbrela» unui cer plumburiu de toamnă, dar îngăduitor mai înainte de a fi ploaia de duminică, Înaltpreasfinţitul Părinte dr. Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, ajutat de un ales sobor de preoți și diaconi în frunte cu Părintele Protoiereu Iulian Mărgineanu a săvârșit Sfânta Liturghie și slujba de resfințire a Bisericii cu hramul «Adormirea Maicii Domnului» din Parohia Slăvuța, filia Mielușei, Comuna Stoina, Protoieria Târgu-Cărbunești, judeţul Gorj.

În prezența celor peste două sute de credincioși din Stoina, dar și a unor locuitori din Comuna Căpreni, în frunte cu d-l primar Emil Cătănoiu, acordurile la strană au fost susținute de către Grupul psaltic al Catedralei Mitropolitane «Sfântul Mare Mucenic Dimitrie» din Craiova! Să amintim că Biserica din Satul Mielușei a fost temeluită la 1799, ca biserică din lemn, iar după aceea a fost zidită și sfințită la 1890, fiind restaurată în ultimii ani cu contribuția administrației locale și a unor enoriași care au răspuns cu dăruire pentru înfrumusețarea sfântului lăcaș. Cu acest prilej, diaconul Gheorghe Sandu a fost hirotonit preot pe seama Parohiei Bolboasa, Comuna Bolboși, Gorj, iar preotul paroh, Nicolae Dârnu a fost ridicat la rangul de iconom stavrofor. Au primit gramate chiriarhale de mulțumire: d-na Ioana Bușe, primarul comunei Stoina și d-l Tudor Băluță.

“Este o bucurie negrăită, atât în cer, cât și pe pământ, când se înalță un asemenea sfânt lăcaș”
La începutul cuvântului său de o pilduitoare învățătură duhovnicească, Mitropolitul Olteniei le-a spus credincioșilor că biserica este locul binecuvântat în care oamenii își găsesc liniștea și pacea, pentru că biserica fiind «Casa Lui Dumnezeu» este și locul prezenței Lui Dumnezeu, mai ales că fiind în comuniune, numai aici aflăm că se odihnește sufletul și aflăm pacea pentru toate grijile noastre! Tocmai de aceea: “Este o bucurie negrăită, atât în cer, cât și pe pământ, când se înalță un asemenea sfânt lăcaș în care Dumnezeu a promis că va fi cu noi până la sfârșitul veacurilor. Biserica este «Casa» și lăcașul Tatălui Ceresc. Este locul în care ne întâlnim cu Mântuitorul Iisus Fotografie0366Hristos și unde primim Preasfântul Duh! Nici un loc nu poate să fie asemenea bisericii, fiindcă în viața noastră nu avem «cetate stătătoare» și lăcaș care să ne poată asigura existența veșnică, decât biserica! În biserică, noi creștem pentru lumea aceasta și ne desăvârșim pentru lumea cea veșnică. Astfel că statornicia în credință este apreciată și răsplătită de Mântuitorul Iisus Hristos. Căci, ne spune Sfânta Evanghelie: «Bine, slugă, bună și credincioasă, peste puține ai fost pusă, peste multe te voi pune, intră întru bucuria Domnului tău»! Așadar, biserica este locul în care ni se arată, cât de credincioși suntem și cât de evlavioși. Strămoșii noștri au zidit biserici din lemn, din cărămidă sau din alte materiale de construcții, ni le-au dat nouă ca să le păstrăm ca pe un «model sfânt» până la sfârșitul veacurilor, iar noi, mai departe, ne îngrijim de aceste lăcașe sfinte, pentru că în ele se arată atât credința noastră, evlavia noastră, cât și statornicia noastră în dreapta credință a strămoșilor noștri. Astfel, că Mântuitorul Iisus Hristos ne cheamă în «glasul» clopotului la sărbători și la diferite evenimente din viața comunității”!

“Suntem în «corabie», când suntem în biserică, suntem la adăpost de ispitele cotidiene și de săgețile vrăjmașului”
Una dintre temele majore care a fost analizată în cuvântul de învățătură al Chiriarhului sfintelor lăcașe din Oltenia a fost și aceea de a realiza că atunci când suntem în biserică: “Suntem în «corabie», când suntem în biserică, suntem la adăpost de ispitele cotidiene și de săgețile vrăjmașului, pentru că în biserică, datorită prezenței Lui Dumnezeu, se împărtășește energetic, se transmite printr-un fascicol de lumină și de Har dumnezeiesc, tuturor credincioșilor, o împlinire a trebuințelor și a rugăciunilor pe care noi le adresăm Lui Dumnezeu. Deci, să nu ne aflăm, cumva, lipsiți de cuvânt înaintea Lui Dumnezeu, pentru că nu vom avea nici o dezvinovățire! Nu vom putea spune înaintea Lui Dumnezeu că ne-a lipsit sănătatea, pentru că El nu ne-a dat-o! Nu vom putea spune înaintea Lui Dumnezeu că ne-a lipsit timpul, pentru că cel mai scump timp este al mântuirii! Nu ne vom putea plânge înaintea Lui Dumnezeu că nu ne-a dat urechi să auzim, pentru că auzul nostru trebuie să fie binecuvântat de citirea Sfintei Evanghelii, de Sfânta Liturghie și de slujbele care se fac la biserică. Numai acestea sunt folositoare! Cuvintele slabe, cuvintele de ceartă și de ocară pe care le auzim zilnic în viața noastră, acelea nu au nici un folos, ba, dimpotrivă, fac mare pagubă sufletului nostru, când ne vom înfățișa la «Înfricoșata judecată». Așadar, statornicia în credință, fraților și surorilor, este primită înaintea Lui Dumnezeu și o vedem cât de importantă este în viața noastră, când ne rugăm la această sfântă biserică! Ea a fost făcută de înaintașii noștri, pentru că au vrut să aibă un loc liniștit și prielnic pentru sufletele lor. Aici s-au botezat oamenii, aici s-au cununat și aici s-au înmormântat! Înseamnă că la Dumnezeu ne prezentăm în toate momentele vieții noastre și în chip deosebit, când trecem din lumea aceasta și ne vom duce în Împărăția Lui Dumnezeu! Dacă suntem statornici în dreapta credință, atunci vom și primi răsplata în Împărăția Lui Dumnezeu, pentru că atunci: «Vei intra în bucuria Domnului tău», cum ne spune Mântuitorul nostru Iisus Hristos”!

“Chemăm Puterea Celui Preaînalt să fie peste toți credincioșii, iar ocrotirea Duhului Sfânt să fie peste noi toți”
În încheierea minunatului său cuvânt de învățătură aleasă, Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit a precizat că avem nevoie de credință, iar pentru un asemenea lucru: “În viața aceasta să agonisim, ca și fecioarele înțelepte, «untdelemnul» faptelor bune, evlavia, statornicia în credință, venirea la sfânta biserică, spovedania și împărtășania, ca să fim siguri că vom ajunge acolo unde nu este întristare, nici suspin și este viață fără de sfârșit! Peste toate aceste osteneli ale dumneavoastră, astăzi, bucuria va fi deplină, atât pentru strămoșii dumneavoastră, cât și pentru cei de acum, de la copii până la cei mai în vârstă! Pentru că sunteți astăzi în comuniune și în unire cu toții!
Să știți că și cei care au trecut din lumea aceasta și au fost pomeniți la rugăciuni și chiar în timpul Sfintei Liturghii, ctitorii și enoriașii acestei parohii, sunt de față cu noi, pentru că nu se pot despărți de lucrurile dragi ale lor din lumea aceasta. Făcând pomenire de toți aceștia, la peste o sută de ani de la zidirea acestei biserici, avem și noi parte împreună cu ei, de rugăciunea din ziua aceasta și de Sfânta Liturghie. Felicităm pe toți cei care s-au ostenit, părintele paroh, d-na primar, consiliul parohial, consiliul local al primăriei, domnul director Băluță, toți credincioșii de aici, și ne rugăm să răsplătească Bunul Dumnezeu osteneala lor, însutit și înmiit! Să aveți aici, pe pământ, sănătate, iar acolo în ceruri, să vă dea Dumnezeu răsplată un loc liniștit și fericit în Împărăția Sa! Așadar, chemăm Puterea Celui Preaînalt să fie peste toți credincioșii, iar ocrotirea Duhului Sfânt să fie peste noi toți, Amin”!
Profesor, Vasile GOGONEA

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here