Săptămâna dezbaterilor (1-5 noiembrie 2024): Start-up-urile Tech. Poate digitalizarea să mai atragă investiții și investitori în anul 2025 ?

În seara de 4 noiembrie, într-un cadru deosebit, am avut ocazia, la inițiativa unor inimoși oameni de media, să particip la ce-a de-a treia dezbatere din ultimele zece zile dedicată atragerii finanțărilor și banilor din programele Uniunii Europene, în special cele care sunt corelate cu PNRR (Programul Național de Redresare și Reziliență) pentru creșterea start-up-urilor.
Unde este digitalizarea azi în România, atât din punct de vedere al unei piețe puternice de afaceri, cu rezultate la nivel european, unional, dar și global? Nu mică mi-a fost surpriza să aflu că azi, aproape de finalul anului 2024, în România au crescut peste 3000 de start-up-uri tech în perioada 2015-2024 și au inființat peste 105 hub-uri digitale sau ecosisteme start-up tech.
Start-up-urile tech care au depășit criza economică în România au rulat peste 89 milioane de euro (până la finalul anului 2024 se vor apropia sau vor trece peste 100 milioane euro).
Poate este prea îndrăzneț cuvântul „învingătorii din inteligența artificială” care este o tehnologie ce rulează miliarde de date și informații indispensabile în economia milenilui III în întreaga lume.
Inteligența artificială (AI) este azi un mod concret de a privi lucrurile din perspectiva omului inteligent ce conectează milioane de informații și programe ce duc la ușurința dezvoltării afacerilor mici și mijlocii în întreaga lume.Sunt un fel de croitori de lux ai viziunii moderne a economiei viitorului.
Sigur, nu totul este roz, încrederea consumatorului se menține pe un trend constant. Sunt căutați mereu investitori și fonduri de investiții care să accepte că start-up-urile sunt albinuțele ce trudesc în acest stup uriaș care înseamnă creșterea la fiecare trei secunde a unui nou program sau concept.
Avem azi în România o multitudine de programe și proiecte de digitalizare: e-factura, e-transport, e-TVA și lista poate continua. Dar, din păcate, bugetul pus la dispoziție de guvernul din țara noastră a rămas sub 40% în ceea ce privește finanțările în domeniul digitalizării (din PIB).
Să nu uităm că inteligența artificială și tehnologiile în momentul acesta sunt unii dintre consumatorii de energie.
Am discutat cu o serie de specialiști din acest domeniu al start-up-urilor tech (în timpul petrecut în cadrul conferinței) și i-am găsit extrem de dezamăgiți de modul slab al accesării de către Ministerele de resort a celor peste 400 milioane de euro prin programe puse la dispoziție de Uniunea Europeană și parte din angajamentele pe axa de digitalizare din PNRR (ex: digitalizarea IMM-urilor, transformarea digitală, creșterea inteligentă, suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare, inovare).
Speranțe mari la start-up-urile tech din România privind finanțarea vin și din zona fondurilor de capital privat, peste 175 milioane euro.
Am văzut că sunt investiții ce au venit și din programul JEREMIE („Resurse europene comune pentru microîntreprinderi şi întreprinderi mici şi mijlocii”) care este considerat o nouă modalitate de utilizare a fondurilor structurale europene pentru promovarea accesului IMM-urilor la finanțe prin intermediul fondurilor de participare.
Iniţiativa JEREMIE („Resurse europene comune pentru microîntreprinderi şi întreprinderi mici şi mijlocii”) oferă statelor membre ale UE, prin autorităţile de management naţionale sau regionale, posibilitatea de a utiliza o parte din fondurile structurale europene ale acestora pentru finanţarea întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-uri) prin participare la capital, împrumuturi sau garanţii, prin intermediul unui fond de participare reînnoibil (revolving) care funcţionează ca un fond umbrelă.
Această iniţiativă a fost lansată de Comisia Europeană (CE) şi Fondul European de Investiţii (FEI), care face parte din Grupul Băncii Europene de Investiţii (BEI).
Fiind un fond umbrelă, JEREMIE se va adresa intermediarilor financiari, şi nu în mod direct IMM-urilor (nu furnizează finanțări nerambursabile).
Ca parte a societății civile, mă simt datoare să particip și să promovez tot ce ne stă la baza creșterii economiei din țara noastră.
Fundația „Grupul de Inițiativă Ecologică și Dezvoltare Durabilă” este un conector foarte bun în zona creșterii start-up-urilor nu numai celor pe linia tech, dar și în alte domenii de activitate economică, de cercetare, implementare (zona academică).
Aș dori să precizez că majoritatea start-up-urilor tech și-au propus pentru 2025 tendințe noi, tranfer tehnologic (institute de cercetare, universități, IMM-uri, concerne multinaționale, dar și globale, incubatoarele specializate pe tehnologiile verzi, economie circulară, sănătate, industrie, învățământ).
Unul dintre paricipanți cu o cifră de afaceri impresionantă în domeniul digitalizării a menționat un trend nou privind conceptul de vânzare (total soft): atunci când vrei să scoți pe piață un produs nou în domeniul inteligenței artificiale ai nevoie de la început de un plan concret de vânzare al produsului. În peisajul tehnologiei globale, inteligența artificială atrage resurse și atenție, dar România încă este în postura de ecosisteme de testare a acestor tehnologii.
În 2025, start-up-urile tech din România vor avea și perspectiva investițiilor venite de pe partea de capital americană.
Desigur, să nu uităm de cele două războaie care au impactat negativ investițiile în digitalizarea sau inteligența artificială din România.
Avem speranța că vom putea contribui cu noi informații din această lumea fantastică a economiei digitale care generează anual o piață de aproape 1 miliard de euro.