Noua lege a salarizării a stârnit diverse controverse, atât în spațiul public, cât și în rândul mai multor categorii de angajați. Astfel, Federația SANITAS și-a propus să aducă o serie de modificări actului normativ. Sindicaliștii au înaintat propunerile de modificare a proiectului Legii prind salarizarea personalului plătit din fonduri publice şi vă solicităm o întâlnire în regim de urgenţă cu reprezentanţii Federaţiei SANITAS.
Având în vedere faptul că în prezent, proiectul legii salarizării unitare se află în dezbatere publică şi analizând proiectul de lege din perspectiva principiilor şi a scopului declarat, reprezentanții SANITAS apreciază că se impun ca fiind absolut necesare unele modificări şi/sau completări menite să dea actului normativ o mai mare coerenţă, claritate, precizie, predictibilitate şi, nu în ultimul rând, să prevină producerea unor noi inechităţi, dezechilibre, discriminări în rândul personalului plătit din fonduri publice. “Apreciem faptul că guvernul acordă o importanță deosebită sănătății, dar sunt câteva aspecte care nu pot fi acceptate și le înaintăm celor competenți spre rezolvare”, a declarat Valentin Popa, președintele Sindicatului SANITAS Gorj.
Sindicaliștii de la SANITAS spun că proiectul nu a luat în considerare situaţia veniturilor de natură salarială aflate în plată în prezent. Astfel, sunt supuse mai multe aspecte din acest act normatiiv: 1. Anexa nr. II – FAMILIA OCUPAȚIONALĂ DE FUNCȚII BUGETARE ”SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ”, Capitolul I – Unităţi sanitare, de asistenţă socială şi de asistenţă medico-socială, Salarii de bază pentru funcţii de conducere: Tratamentul neunitar pentru funcţiile specifice Comitetului director din cadrul spitalelor: directorul medical beneficiază de un spor la salariul de bază, iar managerul unităţii are un salariu fix care include şi sporul de vechime la nivel maxim, situaţie care poate conduce la posibilitatea ca directorul medical să aibă venituri salariale mai mari decât managerul unităţii care poate fi tot medic; Şeful de birou, şef atelier, şef oficiu are în proiectul legii salarizării un salariu mai mare decât şef serviciu.
Ambele situaţii descrise mai sus cu titlu de exemplu încalcă principiul ierarhizării funcţiilor atât pe verticală, cât şi pe orizontală.
Ierarhizarea pe verticală în cadrul familiei ocupaţionale de funcţii bugetare „Sănătate şi Asistenţă socială” nu respectă principiul importanţei sociale a muncii şi nici ierarhizarea pe verticală în funcţie de nivelul de pregătire. “Cu titlu de exemplu vă prezentăm următoarele situaţii: Şef formaţie muncitori, fără a avea specificat nivelul studiilor, are un salariu mai mare decât farmacist cu studii superioare, asistentul medical cu studii superioare, biolog, biochimist, logoped, asistent social, psiholog specialist etc. cu studii superioare; Raportul dintre medic şi restul echipei medicale (biolog, psiholog, farmacist, asistent medical cu studii superioare) este de aproximativ 1 la 3; Diferenţa salarială dintre asistentul medical cu studii postliceale şi infirmieră cu studii medii şi generale este de aprox. 10%, iar între infirmieră şi îngrijitoare cu studii medii şi generale este de aprox. 20%, deşi în realitate, în spitalele publice desfăşoară acelaşi tip de activitate; Asistentul medical este de departe cea mai defavorizată categorie din proiectul Legii salarizării atâta timp cât are salariul mai mic decât şef formaţie muncitori şi aproximativ egal cu statistician/registrator medical şi şoferul de autosanitară”, spun reprezentanții SANITAS.
Sindicaliștii au sesizat și discriminarea familiei ocupaţionale „Sănătate şi Asistenţă socială” în raport cu celelalte familii ocupaţionale atâta timp cât acestea nu desfăşoară activitate continuă care generează sporuri la salariul de bază, prin limitarea la 30% a plafonului de sporuri, compensaţii, adaosuri, prime, premii şi indemnizaţii pe ordonatori de credite. Incluzând în această limită a acestui amalgam de drepturi, suma rămasă pentru sporurile privind condiţiile de muncă este practic inexistentă, iar sporurile prevăzute la Anexa II, CAPITOLUL II – Reglementări specific personalului din sănătate, din unităţile de asistenţă medico-sociologică şi din unităţile de asistenţă socială/servicii sociale, vor fi practic imposibil de acordat, situaţie care nu numai că nu va genera venituri suplimentare, dar pentru unele categorii profesionale va genera chiar pierderi de venituri.
„În prezent, un spital judeţean depăşeste plafonul de 30% doar prin aplicarea sporului pentru sâmbătă, duminică şi sărbători legale în care în mod normal nu se lucrează (aprox. 12%), spor acordat pentru gărzi (aprox. 20%), indemnizaţie de hrană (aprox. 8%) şi vouchere de vacanţă (aprox. 4%); Diminuarea sporului pentru condiţii de muncă trebuie realizată după normalizarea acestora, ori, în prezent există specialităţi (TBC, HIV/SIDA, psihiatrie, boli infecţioase etc.) unde nu putem vorbi despre normalizarea condiţiilor de muncă”, precizează conducerea SANITAS.
În situaţia în care legiuitorul va menţine această limitare a sporului la un nivel general de 30% pe ordonator de credite, există riscul unei scăderi dramatice a interesului personalui medical pentru specialităţi/secţii „grele” şi migrarea acestora către specialităţi sau secţii cu riscuri mult mai mici având în vedere salarizarea aproximativ egală.
Minodora Sucea
