Germania la coordonarea Președinției Consiliului Uniunii Europene din 1 iulie 2020 până în 1 decembrie 2020
Cea mai grea misiune după 1957 a Uniunii Europene de a gestiona criza economică cauzată de pandemie
Dacă anul 2019 s-a încheiat fericit pentru Uniunea Europeană și fiecare țară și-a numărat liniștită banii atrași din proiectele europene, parcă uitând de criza economică începută în 2008, anul 2020 a început cu preluarea Președinției Rotative a Consiliului Uniunii Europene de către Croația, această țară aflându-se pentru prima dată în fața unei astfel de responsabilități. Personal m-am bucurat foarte mult de faptul că Croația a preluat și Președinția Rotativă a Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, cea de-a doua mare strategie a Uniunii Europene, ceea ce mă face să sper la un 2020 plin de evenimente importante și la dezbateri care să ne aducă în față calea spre o dezvoltare armonioasă și sustenabilă a Regiunii Dunării.
Președinția Consiliului Uniunii Europene a început în 2020 ( 1 Ianuarie – 30 Iunie) sub conducerea Croației și poate nu întâmplător motto-ul președinției croate “O Europă puternică într-o lume a provocărilor” ne-a transferat nouă, tuturor cetățenilor Uniunii Europene, responsabilizarea întregii societăți civile.
Patru priorități majore se deschid în fața cetățeanului Uniunii Europene:
- Europa care se dezvoltă;
- Europa care crește;
- Europa care protejează;
- Europa influentă.
Europa care se dezvoltă are nevoie de tineri, iar aceștia au nevoie de împuternicire, recunoaștere și implicare în viața comunității. Tinerii din mediul rural trebuie să devină motorul dezvoltării asociațiilor și a antreprenoriatului. Strategia Uniunii Europene pentru tineret în perioada 2019 – 2027 prevede: creșterea eficienței energetice, revitalizarea și mobilitatea urbană, infrastructura rutieră, regenerarea orașelor mici și mijlocii.
Începând cu data de 1 iulie 2020, Germania a preluat președinția Consiliului Uniunii Europene în condiții nemaiîntâlnite de la înființarea Comunității Europene în anul 1957, dat fiind faptul că pandemia de Covid-19 este un război al întregii planete care impune măsuri și cheltuieli uriașe. Populația trebuie protejată fără să se facă rabat de la cheltuielile uriașe care vin în urmă regândirii funcționarii economiei la nivel European, cât și global.
Fiecare țară care preia și deține președinția prin rotație pe parcursul anului 2020 a Consiliului Uniunii Europene este considerată un mediator onest al negocierilor potrivit legilor nescrise de la Bruxelles. Fiecare președinție pleacă de la premisa găsirii de compromisuri și aducerii intereselor diferite ale statelor membre la un numitor comun. Din păcate, interesele duc și la dispute aprige din punct de vedere economic și social între reprezentanții țărilor Uniunii Europene. Pandemia a dat startul celei mai mari crize economice din ultimii o sută de ani, iar în același timp a declanșat și cea mai mare provocare economică din istoria Uniunii Europene.
Într-o conferință de presă înaintea preluării președinției Consiliului UE de către Germania, cancelara Angela Merkel a declarat : “Nu este o exagerare să spunem că ne aflăm în fața celei mai mari provocări economice din istoria UE. Ceea ce înseamnă că și măsurile pe care le luăm trebuie să fie corespunzătoare”. În condiții de pandemie, adoptarea bugetului comunitar pentru următorii șapte ani este o mare provocare. Germania este țara cea mai mare și cu cea mai puternică economie din UE și conducerea blocului comunitar va fi asigurată acum de o putere ecolomica și politică experimentată în managementul crizelor.
Sophie Pornschlegel – coordonator think-tank-ul „European Policy Centre” (EPC) din Bruxelles consideră: „Germania are un guvern foarte pro-european care vrea să realizeze ceva și care a înțeles că în criza actuală este vorba de totul sau nimic.”. O împărțire uriașă de fonduri, care ar urma să se ridice la 1.850 de miliarde de euro, atestă solidaritate fără precedent, care ar urma să asigure existența Uniunii Europene.
„Obiectivul nostru comun trebuie să fie acum acela de a depăşi această criză în comun, într-un mod sustenabil și cu accent pe viitor. Exact acesta va fi laitmotivul președinției germane a UE”, a anunțat Angela Merkel. Propunerea germano-franceză, în urma întâlnirii dintre Angela Merkel și Emmanuel Macron la sfârșitul lunii iunie 2020, de creare a unui „fond de reconstrucție” și bugetul pe șapte ani al UE sunt cele două proiecte pe care Merkel vrea să le prezinte liderilor celorlalte 26 de state membre. în cadrul primelor reuniuni la Bruxelles. În acest sens, în cadrul primelor reuniuni la Bruxelles, au evidențiat în premieră absolută posibilitatea unor datorii comune, pe care țările membre ar urma să le achite în următorii 30 de ani.
Ministrul german de Externe, Heiko Maas, a subliniat că Germania își va urmări și interesele proprii în timpul președinției semestriale a UE. „O țară ca Germania, o mare națiune economică bazată pe exporturi, are de profitat atunci când Europei îi merge bine. De aceea vom avea grijă ca țările lovite cel mai dur de coronavirus, precum Italia sau Spania, să fie ajutate să iasă din criză cât de repede posibil. Este un lucru bun nu doar pentru aceste țări, ci și pentru Europa și Germania”.
Statele membre ale Uuniunii Europene care vor beneficia de fondul de reconstrucție vor regândi politica de finanțare pentru acest fond. Austria, Suedia, Danemarca, Olanda sunt sceptice în ceea ce privește funcționalitatea fondului de reconstrucție, acestea fiind denumite și “cele patru țări chibzuite”.
Germania trebuie să refacă în cele 6 luni, cât va deține președinția rotative a Consiliului Uniunii Europene, punțile pe care trebuie să se pornească către o economie reală cu decalaje uriașe între țările Uniunii Europene în ultima jumătate de an.
Miza președinției germane este reprezentată de dinamizarea economică a Uniunii Europene și crearea fondului de reconstrucție, iar „Dacă această președinție va eșua, UE va aluneca într-o criză politică și mai mare. Din această cauză este nevoie de rezultat și din această cauză este importantă președinția germană.”, crede Janis Emmanouilidis de la think-tank-ul „European Policy Centre”. Ursula von der Leyen, Președinte al Comisiei Europene, cât și Angela Merkel, Cancelar federal al Germaniei, au nevoie de dialog și o cale comună pentru rezolvarea crizei generate de coronavirus.
Președintele Fundației GIEDD,
Conf. Dr. Ing. Cristiana Sîrbu
