S-au scurs deja 420 de ani de la asasinarea marelui Voievod Mihai Viteazul!

Luni, 9 august 2021, s-au împlinit 420 de ani de când, la 9 august 1601, la Turda, Mihai Viteazul, voievodul tuturor românilor, era asasinat de oamenii generalului Basta din ordinul împăratului german Rudolf al II-lea, deși acesta din urmă îi promisese ajutor românului, iar crima a avut loc în tabăra în care Mihai și Basta erau aliați. Motivul: o țară mare și unită a tuturor românilor nu convenea intereselor puterilor vestice. Și nici acum!

Mihai Viteazul s-a născut în anul 1558, la Târgul de Floci, după unii istorici, sau la Strehaia, după alții. A fost Ban de Mehedinți, Stolnic domnesc și Ban al Craiovei, apoi domnitor al Țării Românești (1593-1601), al Transilvaniei (1599-1600) și al Moldovei (1600), realizând prima unire politică a celor trei țări medievale românești care formează România de astăzi.
După victoria asupra lui Andrei Bathory, își face intrarea triumfală în Alba Iulia la 1 noiembrie 1599, primind cheile fortăreței de la episcopul Napragy.
La 27 mai 1600, Mihai Viteazul devine „domn al Țării Românești și al Ardealului și a toată Țara Moldovei”, realizând prima unire politică a celor trei țări române. În mai 1600, Mihai Viteazul îl alungă de pe tronul Moldovei pe Ieremia Movilă, învingându-l la Bacău, și realizează astfel prima unire a țărilor române. Titulatura folosită de voievod (într-un document din 6 iulie 1600) era: „Domn al Țării Românești și Ardealului și a toată țara Moldovei”.
Pentru a consolida unirea, Mihai Viteazul a luat câteva măsuri urgente: adoptarea aceleiași steme pentru toate teritoriile (stema avea în vârf vulturul cu crucea în cioc), a construit o biserică ortodoxă la Alba Iulia, care a servit drept catedrală, a acordat anumite înlesniri preoților și iobagilor români și a numit ca mitropolit al Transilvaniei pe Sfântul Ioan de la Prislop.
Data de 27 mai a fost instituită de autoritățile române ca zi de comemorare a domnitorului care a realizat prima unire a poporului român. Actul de unire din 1600 este cel mai important eveniment din istoria domnitorului muntean.
După ce a pierdut domnia Țării Românești și a Moldovei, în toamna anului 1600, Mihai Viteazul a plecat la Praga, pentru a cere sprijinul împăratului german Rudolf II, dar nu a fost primit de acesta. Sigismund Bathory a fost numit în funcția de principe al Ardealului și imediat a adoptat o politică pro-turcească și anti-habsburgică. În paralel, familia lui Mihai Viteazul a fost arestată, la fel întâmplându-se și cu cei loiali lui. Căpitanul haiducilor săi, Baba Novac, a fost și el arestat și condamnat la moarte prin ardere pe rug la Cluj.
După ce Generalul Giorgio Basta a anunțat Curtea Imperială germană despre situația din Ardeal, Mihai a fost primit de împăratul Rudolf II pentru a-l înlătura de la conducerea Ardealului pe Sigismund Bathory. Mihai s-a deplasat din nou la Praga, unde a sosit la data de 23.02.1601, fiind primit în audiență de împăratul Rudolf II la 14 martie1601. În urma întrevederii, s-a convenit un acord favorabil lui Mihai, care, la 3 aprilie 1601, a plecat la Viena, spre a ridica suma de bani necesară organizării noii armate. A părăsit Viena la 29 aprilie 1601 și a ajuns la Kassa (azi: Kosice în Slovacia) la 11 mai 1601. Acolo s-a întâlnit cu generalul Giorgio Basta spre reconciliere și pentru formarea unei trupe unice, îndreptată contra trupelor principelui rebel Sigismund Bathory. Mihai a primit trupe de întărire și din Țara Românească, precum și detașamente secuiești. Reunirea armatei lui Mihai cu armata generalului Basta a avut loc la Moftin (lângă Carei, județul Satu-Mare). Armata lui Mihai a înfrânt trupele lui Sigismund Bathory la Guruslău (aproape de Zalău) la 3 august 1601, iar Generalul Basta a primit ordin de a pune la dispoziția lui Mihai trupele necesare recuceririi Țării Românești. Ca urmare a unor neînțelegeri dintre Mihai Viteazul și generalul Basta, a reizbucnit un conflict care a dus la căderea lui Mihai în dizgrația împăratului Rudolf II. Înlăturarea lui Mihai a fost pusă la cale la Cluj de către generalul Basta. La data de 5 august 1601, Mihai se găsea la Zalău, de unde intenționa să plece să facă o vizită familiei sale la castelul din Făgăraș, iar Generalul Basta s-a deplasat la Cluj, unde a rămas pentru circa o săptămână. Aici a pus la cale înlăturarea lui Mihai. Ulterior, trupele lui Basta au ajuns la Turda, unde sosiseră ceva mai devreme și cele ale lui Mihai. Dintr-o scrisoare adresată de Basta lui Gonzanga Ferante din Kassa (Kosice), rezultă că generalul Basta a fost decis să rezolve vechea rivalitate cu Mihai printr-o crimă. A avut loc o întrevedere între Basta și Mihai la Turda, soldată cu un dezacord. O parte a trupelor lui Mihai plecase deja spre Făgăraș. A doua zi, Mihai urma să plece de la Turda la Făgăraș, apoi spre Țara Românească. Generalul Basta și ofițerul imperial Michael Szekely au întrunit un consiliu, la care a fost invitat și Mihai. Cu acel prilej urma ca Mihai să fie arestat și dus la Satu-Mare. Mihai a participat, dar condițiile nu au fost propice unei arestări imediate, observându-se unele mișcări de trupe. Planul capturării lui Mihai Viteazul a reușit a doua zi. După plecarea lui Mihai, s-a hotărât arestarea lui în cursul următoarei nopți, înaintea plecării sale spre Făgăraș. Tabăra și cortul lui Mihai erau amplasate în preajma orașului Turda. În dimineața zilei de 9 august 1601, o trupă de soldați germani și valoni a primit ordinul de a-l aresta pe Mihai sau de a-l ucide, în caz de nesupunere. Luat prin surprindere, Mihai s-a opus, dar în clipa când a pus mâna pe spadă a fost atins mortal cu o halebardă de către militarul valon Jacques Beauri, după care i s-a tăiat capul cu propria sabie. Odată cu Mihai, au mai fost uciși 18 ostași din garda personală. Nu se cunoaște care a fost reacția restului trupelor lui Mihai, staționate în relativă apropiere, dar este greu de presupus că ar fi reacționat violent pentru că majoritatea erau doar lefegii…La câteva zile după asasinat, Basta a comunicat Curții Imperiale despre sfârșitul lui Mihai Viteazul. Împăratul Rudolf II a dispus (de formă, firește) cercetări asupra evenimentelor de la Turda și a morții lui Mihai, rămase însă fără rezultat concret. Astfel, Mihai Viteazul a fost asasinat de cei lângă care luptase în Liga Creștină, în data de 9/19 august 1601, la Câmpia Turzii. Capul său a fost luat de unul dintre căpitanii domnitorului și înmormântat de Radu Buzescu la Mănăstirea Dealu, lângă Târgoviște. Pe lespedea mormântului este scris: „Aici zace cinstitul și răposatul capul creștinului Mihail, Marele Voievod, ce au fost domn al Țării Românești și Ardealului și Moldovei“.
La 9 august 2021, cu ocazia împlinirii a 420 de ani de la trecerea la cele veșnice a domnitorului, la Mănăstirea „Sfânta Treime” din Strehaia, locul nașterii voievodului, a fost sfințit un cenotaf ridicat în cinstea lui Mihai Viteazul. Evenimentul omagial a continuat cu un simpozion organizat de Episcopia Severinului și Strehaiei. Noi nu te-am uitat, Măria Ta!
Lt. col. (r.) Gheorghe BUŞE, A.N.C.E. „R.M.” Gorj