Acţiunile de luptă desfăşurate de armata ţării noastre împotriva trupelor germano-ungare au fost finalizate în octombrie 1944. Pe 25 octombrie 2015 se împlinesc 71 de ani de la eliberarea de către armata română a părţii de Nord a Transilvaniei, ocupată în mod samavolnic de către Ungaria basistă prin Dictatul de la Viena din 30 august 1940. Organele puterii de stat au adoptat ziua de 25 octombrie- Ziua Armatei Române.
La eliberarea completă a ţării noastre au participat 540.000 de luptători, din care au căzut în lupte peste 59000 de soldaţi, gradaţi, subofiţeri şi ofiţeri(morţi, răniţi şi dispăruţi).
Războiul declanşat de forţele naziste-germane s-a transformat într-un măcel mondial între două tabere beligerante, una formată din Germania nazistă, Italia fascistă şi Japonia militaristă şi alta formată din Marea Britanie, URSS şi Statele Unite ale Americii.
Înaintea declanşării celui de-al Doilea Război Mondial, dar şi în cursul acestuia, fără a declara starea de război, o serie de state au fost victimele agresiunii germane, sovietice, italiene şi japoneze. În urma ultimatului din 28 iunie 1940, Uniunea Sovietică a ocupat teritoriul României dintre Nistru şi Prut şi Nordul Bucovinei.
Armata română a participat la eliberarea Ungariei, Cehoslovaciei şi Austriei înregistrând mari pierderi de cca. 170000 de militari. Aşa cum aprecia postul de radio Londra, într-una din emisiunile sale, participarea la acţiunile militare ale României „a dus la scurtarea războiului cu cel puţin şase luni de zile şi a salvat viaţa a mii de soldaţi români şi aliaţi.”
Anul acesta s-au împlinit 70 de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, care a constituit cea mai mare conflagraţie mondială din toate timpurile. Acest flagel mondial a cuprins 60 de state de pe trei continente, Europa, Africa şi Asia. Europa a fost continentul cel mai greu încercat, aici dându-se cele mai mari bătălii, cu distrugerile cele mai mari, operaţiunile militare încheindu-se în 9 mai 1945.
În noaptea de 8 spre 9 mai1945 la ora două, în cartierul berlinez Karlshorst căpeteniile celui de-al treilea Reich semnau actul capitulării necondiţionate în faţa reprezentanţilor principalelor puteri aliate. Cel de-al Doilea Război Mondial, în Europa, în mod oficial luase sfârşit prin victoria Naţiunilor Unite asupra Germaniei naziste. Se încheiase cel mai mare şi mai distrugător conflict militar pe care-l cunoscuse Europa de-a lungul timpului. În Asia el avea să mai continue până la capitularea Japoniei semnată la 2 septembrie 1945 pe nava de război „Missouri”.
În marea confruntare au fost angajaţi 110 milioane de oameni, iar pe fronturile de luptă, cât şi în spatele acestora au pierit 50 de milioane de oameni.
Suferinţe umane, eforturi titanice, miile de localităţi distruse din temelii, comori inestimabile ale artei şi culturii europene şi universale făcute scrum-acesta a fost preţul plătit de omenirea iubitoare de libertate pentru a pune capăt fascismului în cel de-al Doilea Război Mondial.
Învăţămintele înspăimântătorului conflict militar trebuie cunoscute pentru că o nouă revărsare de foc şi moarte în condiţiile de azi, când mijloacele de distrugere în masă au atins limite nebănuite cândva, ar putea însângera iar omenirea, transformându-se în deşert teritorii întinse şi punând sub semnul întrebării viaţa pe mari întinderi ale planetei noastre. Deşi au trecut 70 de ani de la marea victorie asupra teribilului flagel al fascismului, care a afectat grav libertatea şi independenţa multor popoare şi a constituit un mare pericol pentru civilizaţia umană, dincolo de mirajul cuvântului PACE şi dincolo de dorinţele şi aspiraţiile popoarelor, încă nu au dispărut conflictele militare sângeroase, prin care să se încerce din nou subjugarea de ţări şi popoare.
Viaţa este mică şi irepetabilă de unde şi necesitatea de a-i acorda în orice clipă atenţia cuvenită.
Sacrificarea eroilor ce şi-au dat viaţa pentru glie şi neam a avut o largă răspândire atât la geto-daci, cât şi la romani şi a fost păstrată până î n vremurile noastre. Familia, biserica şi şcoala au insuflat copiilor, tinerilor şi adulţilor respectul pentru cei care şi-au sacrificat viaţa pentru apărarea gliei străbune. Eroii au fost întotdeauna modele de urmat. Este o onoare şi o datorie pentru contemporani să cinstească pe eroii lor. Memoria eroilor nu este lăsată în întuneric. A fost emisă hotărârea de guvern nr. 164/2015 prin care anul 2015 a fost declarat Anul Veteranilor de Război.
Luptele eroice vor rămâne de-a pururi în istoria poporului român dovada nepieritoare a vredniciei generaţiilor care au murit pentru fericirea urmaşilor şi răzbunarea străbunilor.
Avem dreptul să păstrăm veşnică recunoştinţă faţa de Armata Română. Astfel se formează şi se dezvoltă pentru generaţiile viitoare, admiraţia, recunoştinţa şi respectul pentru cei ce şi-au făcut datoria.
Marin Sorescu
