Cea de-a zecea ediţie a Târgului Meşterilor Populari din România a adus anul acesta la Târgu-Jiu zeci de meşteri din aproape toate zonele ţării. Ca de fiecare dată, meşterii nu au venit cu mâna goală, iar căsuţele din centrul municipiului s-au umplut de tot felul de produse tradiţionale, de la ţesături şi costume populare, la ouă încondeiate şi bijuterii. Gorjenii care iubesc arta tradiţională pot vizita târgul până vineri.
Ediţia din acest an a Târgului Meşterilor Populari din România este una specială. În urmă cu 9 ani, la Târgu-Jiu se organiza prima ediţie a acestui târg, fapt ce pe parcurs a dus la organizarea altor târguri ale meşterilor populari. „În 2005, Centrul Judeţean pentru Conservare a demarat un proiect care s-a numit Târgul Meşterilor Populari din România. A fost pentru prima dată în istoria Gorjului când s-a organizat un târg al meşterilor populari. De atunci s-au întâmplat lucruri minunate.
Astăzi împlinim 10 ani, un deceniu. În decursul timpului, au fost peste 600 de meşteri populari din toate zonele bogate în tradiţie ale ţării, dar şi din Moldova, Ucraina, Bulgaria, Serbia, Siria şi, în ultimii ani din Camerun. Între timp, târgul a făcut pui. A apărut în felul acesta şi Târgul Meşterilor Populari din Oltenia, Târgul Meşterilor Populari Copii, Târgul Meşterilor Populari Gorjeni, care îndeobşte se ţine în luna septembrie, în Zilele Turismului Gorjean, şi a apărut de asemenea, în decembrie, Târgul de Moş Nicolae. În Târgu-Jiu, din fericire, în decursul unui an se ţin cinci târguri ale meşterilor populari. În 2005, la prima ediţie a târgului au fost trei meşteri populari gorjeni; astăzi, în orice moment, pot să participe la un târg cel puţin onorabil peste 20 de meşteri populari gorjeni”, a declarat Ion Cepoi, directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj. Deschiderea oficială a Târgului Meşterilor Populari din România a avut loc marţi, în prezenţa meşterilor populari şi a reprezentanţilor autorităţilor locale şi judeţene.
„Au trecut 9 ani de când a început această minunată poveste. Le mulţumesc tuturor celor care şi-au dat concursul în acest deceniu pentru ca meşterii populari care vin la Târgu-Jiu să se simtă într-adevăr acasă, să se simtă bine şi să simtă ospitalitatea gorjenească. Vă felicit pentru tot ceea ce faceţi zi de zi, pentru faptul că promovaţi minunatele tradiţii româneşti, minunatele costume populare româneşti, iar prin ceea ce iese din mâinile dumneavoastră arătăm generaţiilor care vin ce frumos a fost poporul român sub acest aspect”, a spus Ciprian Florescu, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Gorj.
38 de meşteri populari din toată ţara
La ediţia din acest an a târgului participă în jur de 38 de meşteri populari din aproape toată ţară, iar obiectele aduse de aceştia acoperă cam toată aria meşteşugurilor tradiţionale. „Avem în jur de 38 de meşteri populari, care cuprind toate zonele României. Am încercat să adunăm în acest an unii dintre cei mai valoroşi meşteri din tradiţia populară gorjenească şi din ţară. Sunt oameni care au venit cu drag la Târgu-Jiu, pentru că respectă arta şi tradiţia. (…) Sperăm ca şi târgujienii să răspundă măcar prin prezenţă la acest târg din oraşul nostru. Avem câteva obiecte mai rare, zicem noi. De exemplu: ouăle încondeiate, creaţii de costume populare, sculptură, pictură, pictură pe sticlă, cojocărit, pielărie, broderie, bijuterii. Iată că am cuprins toată aria de meşteşuguri şi sunt convins că târgujienii noştri o să vină cu drag şi o să-şi achiziţioneze din produsele pe care meşterii le-au adus la Târgu-Jiu”, a declarat Pompiliu Ciolacu, directorul târgului. Maria Bruj vine din Prundu Bârgăului, judeţului Bistriţa-Năsăud, şi a adus la Târgu-Jiu tot felul obiecte tricotate. „Croşeta e un hobby al meu de la vârsta de 34 de ani. De atunci am început să fac dantelă, care îmi place foarte mult; se poate aplica la orice, şi la o gentuţă, şi la o ie; fac chiar şi steguleţe tricolore.
Eu lucrez pe bază de comandă şi sunt foarte căutate. Se cumpără pe la târguri. Lucrez singură şi nu pot să onorez o comandă mai serioasă, dar fac de toate (…) Fac şi huse de telefon. Mă reinventez în fiecare an; nu copiez pe nimeni. Ce visez noaptea, a doua zi pun în aplicare” spune aceasta. Veturia Suciu a venit din comuna Cojocna, judeţul Cluj, şi a participat la fiecare ediţie a acestui târg, aducând gorjenilor, printre altele, costume populare şi păpuşi confecţionate din foi de porumb. „La Târgu-Jiu, spre bucuria şi mândria mea, am venit de la prima ediţie, în fiecare an. (…) Cu mare drag venim, cu tot efortul pe care îl facem, cu drumul, cu tot, dar când auzim de Târgu-Jiu…e lipit de sufletul nostru. De meşteşugul acesta mă ocup de când eram mică, că mama mea era croitoreasă şi la ţară cine avea un pic de dar de la Dumnezeu s-a ocupat şi a făcut.
Tot ce vedeţi e făcut de mine; mă ajută fiică-mea la brâie. (…) În permanenţă sunt cu lucrul în mână şi sunt bucuroasă că pot să fac; îmi dă putere şi curaj. Poate dacă nu făceam lucrurile astea n-aş mai exista astăzi. Dacă nu aş fi avut ideea asta să lucrez, nu aş fi existat”, povesteşte aceasta. Tot păpuşi, confecţionate de această dată din pânză, a adus la Târgu-Jiu şi Elena Nencov, din Argeş. „Sunt păpuşi confecţionate integral din pânză, păpuşi care au costume populare tradiţionale din zona Argeşului. Argeşul are cea mai mare varietate de costume, fiecare vale a unui râu are un alt costum, este o adevărată întrecere între zone. Sunt eşantioane din costume vechi, în această constă şi valoarea păpuşii. Vin aici de la prima ediţie a târgului de meşteri populari.
Vin în fiecare an, cu aceeaşi plăcere, deşi sunt din Curtea de Argeş şi în acest moment sunt Zilele Curţii de Argeş; de fiecare dată vin şi stau câteva zile aici, iar apoi merg la mine acasă. În general, se cumpără păpuşile, şi în Gorj, şi în alte zone ale ţării.
Cumpără în special cei care vor să facă un cadou tradiţional, cei care călătoresc în afară şi vor să ducă ceva strict românesc”, a spus Elena Nencov. Gorjenii care doresc să admire şi să achiziţioneze obiectele create de meşterii populari pot face acest lucru până vineri, 15 august.
Roxana Lupu
