Vrem, nu vrem, astăzi, 13 septembrie, se deschide anul şcolar 2010-2011. În sărăcia lucie asigurată de Ministerul Educaţiei, cu şcoli fără autorizaţii de funcţionare – sanitare şi de altă natură -, fără reparaţiile şi modernizările strict necesare.
Iar numitul Daniel Funeriu, temporar ministru al Educaţiei portocalii, om cu familia în străinătate, recomandă respectarea tradiţiilor şcolare, desfăşurarea unei ore de dirigenţie pentru cunoaşterea de către elevi, părinţi şi dascăli a măsurilor de siguranţă. Bla, bla, bla…
Nu e cazul să insistăm aici şi acum despre importanţa şcolii în formarea tinerei generaţii, a viitorului ţării. În condiţiile în care, cu eforturi mari, tinerii ajung absolvenţi de facultate şi abia dacă îşi găsesc un loc de muncă, în ţară, ca şoferi. Iar şeful statului îi îndeamnă să plece la lucru în străinătate. Tot preşedintele Traian Băsescu mai vede un singur inconvenient – asigurarea şcolarizării nomazilor! Iar reintroducerea sau reinventarea şcolilor profesionale rămâne încă un deziderat pentru care se bate doar Partidul Social Democrat.
Şi, totuşi, azi se deschid şcolile. Nu peste tot, întrucât multe dintre ele s-au închis, ca măsură de reducere din pricina lipsei banilor la bugetul ţării ori a numărului mic de copii. Iar unele şcoli nu au nici măcar autorizaţie de funcţionare. Despre care aerianul ministru al Educaţiei nu scoate o vorbuliţă. Sunt multe localităţi unde personalul didactic se află în grevă sau alte forme de protest împotriva proastei guvernări. Culmea tupeului, parlamentarii puterii vor da nas în nas cu copiii ori cu părinţii acestora la festivităţile de deschidere a şcolilor, băi de mulţime pe care nu vor să le rateze.
Statistic vorbind, peste 3.200.000 de elevi şi preşcolari încep cursurile. Ca la fiecare început de an şcolar, părinţii au fost obligaţi să bage adânc mâinile în buzunarele lor prin care bate vântul. Bugetele familiilor au fost sărăcite cu sume ce ne sperie de-a dreptul. Numai pentru rechizitele celor din clasa I părinţii plătesc minimum 75 de lei. Sumele cheltuite ajung pentru copiii din clasele mari până la minimum 450 de lei. Şi este vorba numai de ghiozdane, caiete, creioane, penare, acuarele, pensule şi uniformele neobligatorii. Başca dicţionarele, cărţile negratuite, culegerile şi, uneori, chiar manualele necesare şi recomandate de unii profesori. Ce se întâmplă în cazurile familiilor cu mai mulţi copii? E cumplit, vă daţi seama. Încât şcoala devine un lux extrem de greu de suportat! Şi n-am spus nimic de materialele auxiliare: caiete tipizate, culegeri, antologii, îndreptare şi atlase, în funcţie de recomandările cadrelor didactice! Pur şi simplu, părinţii se descurcă cum pot. Iar când nu pot apare abandonul şcolar. Mai răspândit decât oricând.
Ce-ar mai fi de făcut? Dumnezeu cu marea lui milă. De aceea, PF Părinte Patriarh Daniel roagă, în numele Bisericii Ortodoxe Române, pe Milostivul Dumnezeu, Izvorul Înţelepciunii şi Adevărului, să binecuvânteze pe toţi elevii, profesorii şi părinţii, pentru a dobândi bucuria creşterii spirituale a copiilor şi tinerilor prin asimilarea de noi cunoştinţe necesare în viaţă şi prin cultivarea valorilor perene precum respectul semenului şi prietenia, libertatea şi responsabilitatea, hărnicia şi dărnicia, demnitatea şi solidaritatea.
Ion Predoşanu
