Rovinari, singurul oraș din Gorj unde populația a crescut în ultimii 20 de ani

1351

Site-ul de știri Hotnews.ro a publicat, ieri, o evoluție statistică a populației orașelor din România, în baza unor date furnizate de Institutul Național de Statistică. Potrivit Hotnews.ro, singurul oraș din județul Gorj a cărei populație a cunoscut un trend ascendent în ultimii 20 de ani este Rovinariul, care a înregistrat o creștere a numărului de locuitori de 14,94%.

La polul opus, restul orașelor din Gorj au cunoscut o involuție în ceea ce privește numărul de locuitori din ultimele două decenii. Mai precis, în orașul Turceni populația a scăzut cu 0,16%, scăderi semnificative înregistrându-se și în: municipiul Târgu-Jiu – 2,23%, orașul Târgu-Cărbunești – 4,69%, orașul Țicleni – 5,91%, orașul Novaci – 10,82%, orașul Bumbești-Jiu – 13,02%, Tismana – 14,51% și municipiul Motru – 19,05%. Potrivit Hotnews.ro sunt mai multe motive pentru care oamenii au plecat din zonele în care locuiau, înregistrându-se astfel o scădere a populației. ,,Rețeaua urbană este compusă din oraşe mici și mijlocii (aproximativ 90% din totalul oraşelor). Pentru marea majoritate a orașelor noi, trecerea de la rural (comună) la urban s-a făcut fără modernizarea și dezvoltarea infrastructurii de dotări și servicii. Există teritorii în care accesul la rețeaua urbană este deficitar (fără alte orașe pe o rază de 25 – 30 km), și în care este necesară întărirea unor localități cu rol de servire intercomunală. Investițiile publice în locuințe, predominante în mediul urban în perioada 1945-1989, au fost foarte slabe după 1990. O mare parte din locuințe are durata de viață depășită, sau se află aproape de acest moment, fiind vorba în majoritate de locuințe colective din mediul urban. Echiparea locuințelor reprezintă o problemă majoră, în special în zonele rurale sărace, unde asigurarea utilităților este dificilă. Fenomenul așezărilor informale prezintă o dinamică accentuată la nivel național, condițiile de insalubritate de locuire punând în pericol starea de sănătate a populației ocupante. În zonele rurale predomină locuința individuală, iar locuința colectivă, acolo unde există, este cel mai adesea de un confort scăzut. În general, durabilitatea locuințelor din mediul rural este slabă, durata de viață a unei construcții nedepășind una-două generații. Locuințele individuale recent construite în noile extinderi și în comunele peri-urbane suferă din cauza accesibilității scăzute la dotările comunitare, a costului ridicat de construire și a densității excesive a spaţiului construit. Serviciile comunitare (sănătate, educaţie și măsuri și acțiuni de asistență socială) sunt strâns legate de nivelul de dezvoltare economică a comunităţii. Pe toate cele 3 domenii zonele subdezvoltate din punct de vedere al serviciilor sunt Muntenia şi Oltenia şi numai în secundar Moldova, care are o situaţie mai bună în domeniul asistenţei sociale şi educaţiei și care la anumiţi indicatori surclasează alte regiuni mai dezvoltate economic. (…) Rețeaua rutieră are o lungime de 79.904 km și nu este încă complet dezvoltată, autostrăzile ocupând un mic procent din lungimea sa. Cea mai mare densitate de drumuri se înregistrează în regiunea Bucureşti-Ilfov, regiunea Sud, Sud-Vest și Nord. Se înregistrează o degradare a celei mai mari părţi a reţelei rutiere, în ciuda faptului că în ultimele două decenii au fost modernizaţi peste 5.000 km de drum naţional. Ponderea drumurilor modernizate în teritoriu este scăzută, ceea ce are consecinţe negative în atragerea unor largi teritorii în activităţi economice productive, limitând atât desfacerea produselor agricole în centrele urbane, cât și posibilitatea ca zonele cu potenţial agroturistic să fie atrase în circuitul economic naţional”, se arată în analiza publicată de Hotnews.ro.
Izabella Molnar

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here