Vineri, 25 noiembrie 2022, începând cu ora 13, Biblioteca Județeană „Christian Tell” din Târgu Jiu a fost gazda ospitalieră a lansării romanului „Femei de iasomie”, roman de debut al scriitorului craiovean dar cu origini gorjenești, Ionel Bușe.
Ionel Bușe s-a născut la 4 noiembrie 1958, în Târgu-Logrești, județul Gorj și în prezent este profesor univ. dr. specializat în filosofia imaginarului la Facultatea de Științe Sociale – Universitatea Craiova, din anul 2005. Este cercetător, eseist, prozator, dramaturg și autor al unor studii de antropologie, fiind membru al Uniunii Scriitorilor din România. A publicat „Ultima vară cu Eniko și alte povestiri” pentru care a fost răsplătit cu Premiul USR Craiova în anul 2011, iar în anul 2015, piesa „Bătrânul și eutanasierul” a fost laureată a concursului Drama. „Femei de iasomie” este romanul său de debut care a ocupat locul al III-lea la concursul „Primul roman” al Editurii Litera din 2021.
În prezența unui public numeros și select, domnul Viorel Surdoiu, reprezentantul bibliotecii care găzduiește evenimentul, a avut onoarea să prezinte invitații de la Craiova, doamnele Ilona Duță și Edith MAG, dar și Petrișor Militaru care-l susțin pe autor în prezentarea romanului său de debut. Romanul a mai fost prezentat la București și Craiova. Editura LITERA din București, l-a considerat un roman complex și l-a inclus în biblioteca de proză contemporană având o prefață de Mihai Ene, care a fost membru al juriului, iar pe coperta a patra a scris și Radu Aldulescu, de asemenea membru al juriului.
Doamna Ilona Duță, Lector univ. dr. la Universitatea din Craiova, a prezentat cu lux de amănunte conținutul romanului, „care este o radiografie de mare finețe a dorinței, care este o țesătură subtilă și fină a imaginației umane. Este o reflecție umană asupra iubirii. Romanul are mai multe povești de dragoste, care sunt alambicate, este un roman labirintic, iar labirintul pe care-l traversăm este labirintul propriilor noastre trăiri și al imaginației umane legate de iubire. Cele patru capitole sunt niște camere mentale cu o figurație aparte care, în final, vom vedea că dorința este în esență transgresivă, pentru că imaginația este 
transgresivă, pentru că fantezia noastră legată de erotism este transgresivă”. Pentru a înțelege logica acestei povești, a detaliat fiecare din cele patru capitole ale romanului: 1. Ligia; 2. Jocuri cu măști; 3. Covizi și femei; 4. Nunta lui Figaro. „Eroul central al romanului, Orlando – Figaro, este un Casanova postmodern, care, în ciuda aparenței sale libertine, nu se poate lăsa purtat de instinctul pur tocmai din cauza unei cogitații infinite asupra propriei condiții și a aspectelor celor mai banale sau, dimpotrivă, stranii ale realității. Este o combinație de cavaler medieval și descurcăreț, abil și înamorat. Cel mai important personaj feminin este Ligia-Victoria, sirena care cheamă din adâncul timpului și memoriei, dar și femeia conștientă de sine și stăpână pe destinul ei. Romanul punctează o tensiune binară dintre mască și chip, dintre aparență și esență, dintre cel care ești și cel care vrei să devii. Cititorului îi rămâne să descopere propriile atitudini, concepții, fantezii, dar și angoase, prejudecăți sau limite în relație ce realitatea și cu sinele” a încheiat doamna Ilona Duță prezentarea romanului.
Doamna Edith MAG, actriță a Teatrului Liric „Elena Teodorini“, actualmente Opera Română Craiova, și în paralel, asistent universitar doctor la Departamentul de Arte, secția Teatru, a citit un pasaj important din roman prin care cei prezenți s-au familiarizat cu personajele principale ale romanului, iar domnul Petrișor Militaru, poet și eseist, redactor de carte la Editura „Aius” și redactor-șef la revista „Mozaicul“ (născut la 2 ianuarie 1981, la Balș, județul Olt), a concluzionat: „Romanul poate fi interpretat și ca o demascare a erosului ludic, sau mai bine spus, ca Antaeus. Puțini știu că în mitologia greacă Eros are un frate. Și acel frate se numește Antaeus care este zeul iubirii împlinite, fiindcă Erosul este întotdeauna zeul iubirii neîmplinite. Cuplul Orlando – Victoria, este foarte interesant, deoarece în relația dintre ei naratorul teoretizează erosul diurn și rațiunea nocturnă”.
La final, autorul romanului, a spus că a venit la Târgu Jiu, pentru că aici nu a lansat nicio carte până acum, cu toate că a participat la lansarea lucrărilor altor confrați de-ai dumnealui. „Eu am debutat în Cenaclul Columna de la Târgu Jiu condus de Titu Rădoi, cu proză scurtă, «Fructele foamei», la vârsta de 17 ani. Prima mea dragoste nu a fost filosofia ci literatura, pentru că am avut norocul să am niște profesori valoroși care m-au încurajat în abordarea acestui domeniu. Cu toate astea, eu am urmat facultatea de filosofie și nu filologie. Am continuat să scriu, dar nu am publicat literatură, decât acum 12 ani cu «Ultima vară cu Eniko și alte povestiri», o carte cu proze scurte. Pentru un scriitor e foarte importantă promovarea spre public. Poți să scrii sute de cărți, dacă nu ești promovat, nu poți să le vinzi”. În încheiere a mulțumit celor prezenți și în mod deosebit, celor trei însoțitori de la Craiova care l-au ajutat în promovarea romanului său, și a invitat, pe cei doritori, să cumpere cartea. Bineînțeles că toți am cumpărat cartea și am luat și autograf de la autor.
La rândul meu, închei acest material cu însemnarea domnului Radu Aldulescu de pe coperta cărți: „Roman intelectualist, despre pandemie și reguli, despre amintiri, nostalgii și, desigur femei, satiric și analitic în același timp, aduce o viziune completă asupra istoriei recente și o poveste de dragoste. M-am îndrăgostit la prima vedere și pe viață de «Femeile de iasomie» ale lui Ionel Bușe, savurând poveștile lor stranii, livrești și, deopotrivă, autentice, din postura inedită de jurizant al Concursului de debut al Editurii Litera, care a parcurs șaptezeci de manuscrise, spre a alege romane ce vor decide viitorul literaturii române.”
Gigi Bușe
