Românii sunt unici și indivizibili ca neam de același sânge, în granițele firești ale patriei comune

360
Oameni traverseaza Calea Victoriei, Piata Victoriei.

Lumea în care trăim, dintotdeauna, a fost măcinată de confruntări și conflicte geo-strategice, generând grave consecințe existenței planetare, iar în acest context Europa este și probabil va rămâne balansoarul lucidității și păcii între popoare, sau dimpotrivă centrul multinaționalismului, focarele extremist- separatiste, în ultima vreme proliferând tot mai mult și temător în zonele “fierbinți” ale bătrânului nostru continent. Iar România este parte a acestui mecanism, până la urmă interetnic, confruntându- se permanent cu acțiunile autonomist- iredentiste ale unor minți bolnave, tot mai intens promovate, organizate și întreținute de către nostalgicii “Ungariei Mari” după Marea Unire a românilor de la 1 Decembrie 1918, dar mai ales după evenimentele antiromânești, circumscrise celor din dec’89.
Așadar, este limpede că forțele maghiare extremist-revizioniste din Transilvania, cu sprijinul Ungariei și nu numai, acționează concertat și “fratern” de o bună perioadă de timp pentru combaterea Trianonului, mai exact, prin metodele “pașilor mai mari și mai mici”, adeseori dincolo de orice spirit al toleranței și bunei conviețuiri interetice, pentru realizarea în etape a autonomiei ”Ținutului Secuiesc”, după care autonomia Transilvaniei, independența acesteia, iar în final integrarea la teritoriul Ungariei, existent la 1848. În ultima vreme se încearcă și o altfel de propagandă, aparent mediatică, prin intermediul unor asociații și fundații, chipurile regionale și cu iz umanitar comun, în realitate, acestea ascunzând sub o umbrelă înșelătoare adevărată semnificatie- cumva izolarea Ardealului, în principal pe cale etnică și economică, de toată zona extra-carpatică a României. Este vorba, între altele, și de o dezbatere în spațiul public a conceptului de “transilvanism”, practice, fiind reinventată ideologia de genă hortysto-fascistă referitoare la “patriotismul regionalist” și ruperea Transilvaniei de România. Or, în această privință popularizarea, prin intermediul unor emisari, inclusiv istorici tineri cumpărați, dar și indivizi din media, precum și acest personaj sinistru Sabin Gherman de la LookTVplus, care “s-a săturat de România” se fac jocurile cercurilor ultra- radicalismului maghiar, propulsându-se ideea neghioaba ce vizează izolarea românilor ardeleni de marea lor familie națională.
Dar, iată și câteva dintre netrebniciile “transilvaniștilor” ce promovează și dirijează, în spațiul public, cu “spatele” asigurat și dinspre exterior acest curent mârșav, antiromânesc, altfel spus falsificând istoria, ei îi manipulează și-i “otrăvesc” pe oameni cu o anumită stare de spirit, mai exact ca; transilvănenii-români și unguri sunt superiori cultural, mental, economic, etc “regatenilor”(sudiștilor), având o istorie și o entitate specifică, iar de aici și un patriotism regionalist, ca mai întai ardelean și apoi român. Și totul este orientat și concertat spre autonomia și chiar independența Transilvaniei, totul făcând parte, după cum spuneam, dintr-un plan complex, care vizează într-un final ruperea României prin astfel de “făcături” etnico- propagandistice, și politico-revizioniste, la o adică punându-se în discuție nesupunerea civică și chiar un război civil, după modelul “Kosovo”. Or astfel de acțiuni, fie ele prin manifestări de stradă sau propagandistice antiromânești, nu fac altceva decât să tensioneze relațiile interetnice, și de ce nu, să determine, sub această capcană a “transilvanismului“ oarece confuzii și un impact și în rândul unei părți a românilor din Ardeal, exact sub această abureală a identității de transilvănean, promovată în anti ”mimiticilor” din “regat”, a bucureștenilor în mod special. Și circula deja astfel de atitudini, cu demersuri duplicitare, un rol important avându-l, între altele, inițiatorii Ligii Transilvania Democrată și platformierii dialogului româno-maghiar Corbii Albi. Mult accent se pune pe “istoria” Ardealului și a inoculării ideii de identitate transilvăneană, ceea ce convine de minune cercurilor iredentist-secesioniste maghiare, mai ales că, la o analiză mai atentă se vehiculează, pe undeva, în spațiul public și sentimentul că maghiarii ar fi discriminați
de care români. Evident că astfel de indivizi cu mințile rătăcite nu câștigă adepți în rândul românilor majoritari și cu atât mai mult sprijinul acestora, numai că apariția pe plan național a unor astfel de ligi, fundații, asociații, etc, căzute în capcana neoiredentismului anexionist maghiar pot să perturbe adevăratul dialog dintre românii ardeleni și maghiari, mai mult decât atât, să destabilizeze relațiilor interetnice, de bună conviețuire și pacea socială.
Și din păcate, lucrurile nu se opresc aici, întrucât dându-si seama că fără un sprijin real al cetățenilor maghiari și cu atât mai mult al imposibilității de a câștiga adepți din rândul majorității românești, cercurile ultra-naționalismului iredentist maghiar, caută pe de o parte, prin tot felul de acțiuni perfide să creeze în Transilvania o atmosferă de suspiciuni și de neîncredere în rândul populației față de autoritățile statului român. Iar pe de altă parte, dându-și mâna sau la braț, în semn de “frățietate”, UDMR- autointitulată formațiune politică (!) moderată și care împărtășește valorile europene, cu HVIM, Jobbik , PPMT și alte organizații extremiste maghiare, nu contenesc a organiza cu diferite prilejuri tot felul de manifestări publice de stradă, cu tentă separatistă, ultraradicală, în rândul organizatorilor întâlnind de fiecare dată, alături de reprezentanții extremiști și demnitari de etnie maghiară din structurile instituționale ale statului român, care prin Constituția țării și a fișei postului au cu totul alte atribuții prin jurământul de fidelitate depus fără patria comună, româno-maghiară. Și exemplele sunt multiple în această privință, manifestările antiromânești fiind adesea împânzite pe teritoriul Transilvaniei; la Tg-Mureș, Cluj, Odorheiul Secuiesc, Miercurea-Ciuc, Sf. Gheorghe, Gheorghieni, etc. Până la urmă este dreptul tuturor maghiarilor să-și păstreze și promoveze tradițiile, obiceiurile și cultura, iar acest drept este înscris în Constituție și prin urmare trebuie respectat și garantat de toată lumea, după cum și celelalte minorități ce trăiesc pe teritoriul României se bucură de aceleași drepturi. Dar de aici și până a deturna manifestările etnico-culturale în acțiuni naționalist-sovine, al căror efecte duc la intoleranță și ură, la adâncirea tensiunilor interetnice, o astfel de abordare devine inadmisibilă. Cu atât mai mult cu cât mereu își “vâră coada” și diverși emisari ai autorităților de la Budapesta, inclusiv prim-ministru Viktor Orban și locotenenții” săi, aceștia incitând pe față populația la autonomie, sub steag unguresc și secuiesc a ținutului Harghita- Covasna și nu numai, sfidând semnificația Zilei Naționale a României, im-nul și drapelul nostru național.
Or astfel de atitudini și manifestări dușmănoase, antiromânești, încălcându-se adeseori provocator demnitatea și istoria poporului român, nu-și au locul într-o țară democratică, unde toate minoritățile conlocuitoare se bucură, mai mult decât oriunde în lume de aceleași drepturi (chiar mai mult decât atât) cu populația majoritară, în cazul de față cu și sub același steag și imn al țării pentru toți, în deplină înțelegere și conviețuire. Și trebuie să subliniem aici că nu cetățenii de etnie maghiară tulbură apele în România, aceștia, în marea lor majoritate trăind în bună pace socială cu românii. Altfel spus nu ei poartă vina ca niște politicieni sau altfel de indivizi, cu capetele înfierbântate de ură creează tot felul de diversiuni entice, intoxicând continuu, printr-o propagandă dușmănoasă și manifestări ultra-naționaliste populația, deopotivă română și maghiară, dar uită voit ce este esențial în România- sărăcia și necazurile oamenilor, bunăoară, județele Harghita și Covasna fiind cele mai puțin dezvoltate din Transilvania. Iar asta, în condițiile în care, din ’90 încoace UDMR- ul a fost mereu la guvernare, eliminând exact din “fișa postului” obligația de a milita pentru dezvoltarea zonei și bunăstarea populației. În schimb au jonglat tot timpul prin diverse jocuri politice pentru așa-zisa autonomie a Țintului Secuiesc, câștigând voturi ani de zile. Pe de altă parte, uitați-vă ce se întâmplă cu românii din cele două județe, dar nu numai, discriminarea și epurarea sau maghiarizarea fiind vizibile la lumina zilei, asta ca să nu mai vorbim de contestarea paternității și vechimii lor pe aceste meleaguri. Și totul se petrece sub ochii îngăduitori ai autorităților statului român, dându-se astfel și mai mult apă la “moară” antipatiei unor etnici sovini și aleșilor locali față de românii minoritari. În plus, slăbiciunile statului român în privința ofensivei de netăgăduit agresivă a iredentismului maghiar, se simte în ultima vreme și în cazul altor state vecine țării noastre, unde așa-ziși istorici(vezi cazul Bulgariei, Ucrainiei, Serbiei și Rusiei), falsificând în mod grosolan istoria, măsluind documente și mărturisiri ale veacurilor trecute, caută să “demonstreze” că românii ar fi niște venetici pripășiti la nordul Dunării, după secolele XII-XIV și supuși prin cucerire de către state și imperii străine. Aici este și cazul unui așa-zis istoric bulgar-Niculai Ivanov Todorov, care are tupeul și nerușinarea să spună că România este o creație statală artificială, chiar și balada Miorița este creație bulgărească, ș.a.m.d. Și din păcate, replica istoricilor români este extrem de palidă, deși au la îndemână suficiente argumente și dovezi palpabile care atestă originea, vechimea, formarea și continuitatea poporului nostru în această mirifică parte de lume. După cum unii istorici din generațiile mai în vârstă, trăitori mulți ani și bine mersi(!) prin fălosul Occident, flutură mai nou tot felul de concepte și idei năstrusnice, vizavi de istoria neamului românesc, ce contravin tezelor tradiționale, de mult timp doveditoare, despre originea și formarea limbii și poporului român. Or, dincolo de disputele și confuziile din spațiul academic și public, astfel de abordări fanteziste aduc mari deservicii țării, afectând fără îndoială, siguranța și integritatea națională a poporului român.
Așadar, România trăiește și în prezent momente dificile, chiar dramatice, câtă vreme pacea și liniștea sufletească a neamului românesc continuă să fie perturbate și grav afectate, prin nedreptate și umilință pe glia sa strămoșească. Și până la urmă, totul pleacă, cum mai spuneam, de la mințile înfierbântate ale unor reprezentanți ai organizațiilor ultra- naționalist-extremiste, dar și al cvasi-indiferenței autorităților la vârf ale statului român față de viața de zi cu zi și tot mai grea a cetățenilor acestei țări -indiferent de etnia lor. Căci oamenii de rând, fie români, secui, unguri etc.,cu smerenie și credință în bunul Dumnezeu, își văd mai departe doar de treburile, grijile și nevoile lor, conviețuind aici de multe veacuri laolaltă, în bună înțelegere și respect reciproc. Restul înseamnă doar o mare păcăleală colportată dinspre toate părțile politicilor de gașcă, în interesul de a-i abate și manipula pe oameni, doar pentru a-și apără excrocii, indiferent de etnie, interesele și privilegiile, dobândite prin șmen, furăciune și minciună. Altfel un adevărat creștin nu-și va huli niciodată țara în care trăiește și pe cel de lângă el, deoarece cu iubirea de oameni te naști și pleci cu ea și în mormânt…
Vasile Irod

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here