Cu ani în urmă aveam oarece simpatie pentru politicianul T.Băsescu, judecându-l după aparenţe, care de multe ori înşală aşteptările. Cu atât mai mult cu cât, după alegerile din 2004, orice român cu mintea limpede a
avut posibilitatea să-l cunoască mai bine şi chiar să-i facă anamneza, exprimându-i simptomele pentru întreaga lui carieră. Mai întâi, în ciuda condamnării comunismului, T.Băsescu rămâne un personaj de sorginte comunisto-securistă, operând atât ca Preşedinte, cât şi ca politician cu vorbe goale şi populiste, cu diversiuni şi scenarii, mistificându-le până la victimizarea sa, cu ameninţări şi injurii objecte la adresa tuturor celor ce nu-i acceptă pornirile cu iz dictatorial, şi în acelaşi timp cu inconsecvenţă şi incapacitate în calitate de şef al statului. În plus, domnia sa are un caracter conflictual şi răzbunător, nesincer, mincinos şi farseur în atitudini, colportate laolaltă printr-o diversitate de mijloace pentru prostirea oamenilor, de la aplombul actorului ce varsă lacrimi când trebuie, la credinciosul ipocrit ce aleargă de la un lăcaş de cult la altul, făcându-şi cruci sau ţinând discursuri, cu complicitatea înalţilor ierarhi, după care revine la cele lumeşti, după chip şi asemănare, cum spune o vorbă din popor „cine n-a fost de când îi, ăla nicioadată nu-i”. Cât despre orientarea politică, T.Băsescu are experienţă carieristică, de la PCR la FSN, de aici la PD-ul de stânga, apoi la PD-ul de dreapta, cu verde la trecere după anotimp sau de la noapte la zi, culcându-se sub purpura stângii pentru ca dimineaţa să se trezească pe baricadele dreptei, după cum i-au dictat de fiecare dată interesele. Cât despre pricopseală, omul a fost şi rămâne un grijuliu al familiei: fiica cea mare a beneficiat de ,,vânzări anterioare”, cea mică angajată şi ea a unei firme prospere sub primariatul tatălui la Capitală, iar acum europarlamentar, fratele Mircea a devenit şi el latifundiar pe domeniile statului şi asociat la afacerile cu armament, după cum casa din ,,Mihăileanu” şi legăturile dubioase cu Umbrărescu, Căşuneanu, Bucşaru, Constanda, Cocoş dar şi cu Yassin-moştenitorul de drept al averii teroristului Hayssam au lăsat un gust acru-amar opiniei publice. De unde şi sintagma,,luptei anticorupţie” prin care i-a păcălit pe oameni s-a transformat brusc în ,,lupta pentru corupţie”. La fel s-a întâmplat cu fandoseala anticriză pentru ca la sfârşitul lui 2009, după un mandat ratat, candidatul la preşedinţie T.Băsescu să fluture sloganul,,pentru reformarea statului”, cu o Românie şi o democraţie gârbovite sub sceptrul său de conducător suprem, la braţ cu talibanii portocalii, dispuşi a-i înghiţi apucăturile bădărane, dar şi a continua să fure peste măsură, împovărând zeci de ani de aici înainte generaţii de români.
Aşadar, e limpede şi ne-am lămurit pe cine am ales în 2004 şi cu cine am avea de a face pe mai departe. Au rămas circa 30 % susţinători pentru Zeus, cândva bişniţar de blugi şi cu afaceri oculte în reparatul de nave înainte de 1989, inducătorul în eroare a autorităţilor franceze după incendiul de pe nava pe care era comandant( vezi şi aventurile lui Mircea Băsescu cu petrolierul ,,Crişana”în Japonia-1990), să fie volatilizată şi flota României pe vreme când era ministrul transporturilor pentru ca ulterior procurorii lui Daniel Morar-servitorul de serviciu, să anuleze miraculos o pagubă în bugetul statului de sute de milioane de dolari.
Şi pentru că nu-i erau de ajuns gafele şi incompetenţele, iată că Preşedintele încă în exerciţiu şi-a dorit şi a ajuns comandant suprem peste armată, interne, servicii secrete, DNA, ANI, CNA, dar şi generator şi purtător de turbulenţe politice şi sociale, demolator de coaliţii, guverne şi partide politice(CDR, PNŢCD, ADA, PDL-PSD),călcător de Constituţie, legi, parlament, inclusiv pe normele şi principiile egalităţii şanselor printr-o fraudă morală numită referendum, mai nou intrând pe rol şi dosarele Hayssam şi ale jurnaliştilor ,,răpiţi”. A rămas corigent în mandatul său şi la politica externă, de vreme ce T.Băsescu a fost mereu ignorat de către şefii de stat şi de guvern din SUA, Franţa, Germania, Italia, Anglia, Rusia, etc., iar prin mistificarea Referendumului şi încălcarea uzanţelor europene se întrevede o sancţionare şi discreditare a României şi odată cu asta pătarea demnităţii naţionale, ţara noastră fiind asemuită în Comunitatea europeană şi în lume cu ţările asiatice ex-sovietice conduse de către regimuri neo-totalitare, împreună cu grupuri de interese de tip mafiot.
Şi iată, în această duminică de noiembrie, românii cu drept de vot vor merge la urne pentru alegerea Preşedintelui, după ce T.Băsescu şi clica sa simbiotică a adus ţara în pragul dezastrului. Numai că ei sunt acum disperaţi că vor pierde „stupina şi fagurii cu miere”, motiv pentru care s-au folosit în campania electorală de cele mai murdare mijloace, manevrând sume uriaşe de bani pentru o propagandă spraîmbâcsită, de prost gust, pentru megamitinguri şi spectacole, tombole, excursii, pomeni electorale începând de la micile atenţii cu mici, bere, zahăr, ulei, geci, galoşi, găleţi şi până la mită în bani-chash. Au circulat zilnic sute de autocare cu turişti electorali, mulţi dintre aceştia participând sub presiune şi ameninţaţi cu pierderea locului de muncă, cheltuindu-se milioane de euro în condiţiile în care România traversează o cumplită criză economică, murindu-se de frig şi foame în foarte multe familii nevoiaşe.
Numai că prea-cinstitul T.Băsescu, umblător prin ţară, înainte şi în timpul campaniei electorale (pe banii cui?), în travestiţi cu bundiţă, clopuri, săbii şi buzdugane, de parcă i-a luat Dumnezeu minţile, aruncând cu năduf vorbe grele la adresa altora, a uitat să le spună românilor şi că, în regimul său în anul de graţie 2009(sursa: Raportul Băncii Mondiale!) 800 de angajaţi îşi pierd zilnic locul de muncă, 1.600.000 de români trăiesc cu mai puţin de 9 RON pe zi; 3,5 milioane de români trăiesc într-o sărăcie absolută, iar la salariul minim şi la nivelul de trai, România este pe penultimul loc în U.E., ş.a.m.d.. Iar ceea ce se întâmplă în aceste zile în ţară este o adevărată nebunie. Înmulţindu-se cazurile dovedite de cumpărare a voturilor sau de falsificare a acestora, agitatorii portocalii umblă peste tot: şcoli, parohii, instituţii de învăţămând superior, sate, unităţi economice şi îndeamnă cetăţenii cu cine să voteze. Pratic sunt mobilizate toate instituţiile statului, dealtfel politizate de PDL, pentru un singur om, T.Băsescu. În plus, acesta se află şi într-un război deschis cu o bună parte a presei ce nu-i cântă în strună, scoţându-i la iveală toate matrapazlâcurile. Mai mult, este izolat şi pe plan extern, de vreme ce n-a contat ca lider de stat nici pentru UE şi cu atât mai mult pentru ţara lui. Acum îşi joacă ultima carte, căutând să camufleze găurile negre încă neelucidate, iar pe fondul scăpării de momentul adevărului să-i mai prostească dacă se poate pe români pentru a-l realege preşedinte. Nu de alta, dar tot domnia sa le spunea că ,,şcoala scoate tâmpiţi şi nu filozofi”. De aceea, sperăm că cei ce vor merge pe 22 noiembrie la vot, dar şi la al doilea tur de scrutin, să voteze în cunoştinţă de cauză, existând printre contracandidaţii domnului T.Băsescu oameni de valoare, cultivaţi şi inteligenţi care pot aduce liniştea în ţară dar şi încrederea şi speranţa oamenilor într-o Românie mai bună.
Vasile Irod
