ROMÂNIA: PROIECT DE ȚARĂ PRIN PLATFORMA CIVICĂ NAȚIONALĂ, ÎN CONTEXT POST COVID-19

15440

În urmă cu câteva zile, caravanaurbana.ro publica un articol strategic potrivit căruia se configura, tot mai mult, nevoia înființării unor Consilii Civice Locale (CCL) la nivel interurban, care să promoveze în mod integrat drepturile și libertățile individuale la nivel de comunități urbane și, totodată, membrii săi să își aducă aportul în gestionarea crizelor urbane post COVID-19 prin asocierea în participațiune la nivel local. Mai multe detalii la adresa: https://caravanaurbana.ro/2020/05/05/nevoia-infiintarii-unor-consilii-civice-locale-in-contextul-instituirii-starii-de-alerta-in-romania/
Prezentul articol vine în completarea viziunii strategice sub forma unor scenarii de evoluție care își propun să răspundă la întrebarea: ,,Modelul polonez, de operaționalizare a unei platforme civice la nivel național, devine o soluție alternativă necesară în contextul post COVID-19 și în lipsa unei opoziții politice care să gestioneze integrat și eficient actualele crize urbane în parteneriat public-privat-cetățean vs. stat-societate-cetățean?”

CONTEXT
România, în prezent, ca și celelalte state afectate de pandemia COVID-19, trece printr-o perioadă de resetare socio-economică, ceea ce determină în mod natural și o ,,reinterpretare” a dimensiunii politice, liderii partidelor contemporane dând semnale de la o zi la alta de ,,incapacitate decizională” în lipsa unor instrumente și viziuni integrate care să fie în acord cu nevoile sociale și societale și principiile constituționale în vigoare. Care este cauza? Dacă în trecut, societatea civilă putea fi reprezentată la nivel abstract prin partide politice de dreapta /stânga, implicarea cetățeanului reducându-se pur și simplu la dreptul de vot, iată că pandemia COVID-19 reconfigurează inclusiv paradigma politică și raportul stat-societate-cetățean.
Astfel, crizele generate de pandemia COVID-19 cer definirea și implementarea unor soluții și mecanisme de reziliență la nivel individual, comunitar și național, acest demers putându-se realiza, cel mai probabil, în cadrul unei Platforme Civice Naționale, care ar urma să integreze intersistemic mai multe Consilii Civice Locale (CCL), modelul polonez devenind punct de reper pentru operaționalizarea lor în rețea, inclusiv, pe dimensiune politică. De asemenea, cel mai probabil, viitoarea Platformă Civică Națională ar putea iniția și lansa un nou proiect de țară, care să promoveze noile direcții de ,,relansare și reconstructive socio-economică”, dar și de securitate socială/societală în acord cu măsurile de reziliență de gestionare a crizelor urbane post COVID-19 și prin raportare la pilonii dezvoltării durabile promovați de Agenda europeană 2030, urmând ca dimensiunea militară să devină prioritară în contextul ,,România – furnizor de securitate regional pe flancul de S-E al Europei”.
În acest sens, platforma caravanaurbana.ro a publicat un articol: https://caravanaurbana.ro/2020/03/22/dimensiunea-miltara-al-patrulea-pilon-strategic-al-dezvoltarii-durabile-pentru-asigurarea-securitatii-si-rezilientei-urbane-in-contextul-covid-19/
Platforma Civică a Republicii Polone (poloneză: Platforma Obywatelska) este un partid polonez înființat ca o coaliție pe 24 ianuarie 2001 (înregistrat în 5 martie 2002), care în urmă cu câteva zile a desemnat ca viitor candidat la președinția Poloniei, pentru alegerile 2020, pe actualul primar al Varșoviei, Rafal Trzaskowsk.
Vă reamintim că, Rafal Trzaskowski, candidatul Platformei Civice, a câştigat alegerile în 2018 cu 54,1% din voturi, învingându-l pe ministrul adjunct al Justiţiei, Patryk Jaki, candidat din partea PiS. Mai mult, Partidul de dreapta Lege şi Justiţie (PiS) nu a câştigat alegerile în niciunul dintre oraşele importante ale Poloniei, mediul urban fiind câștigat de Platforma civică.Cel mai probabil, scenariile strategice arată că, viitorul președinte al Poloniei, în urma alegerilor 2020, va fi candidatul Platformei Civice, având în vedere și efectele pandemiei COVID-19 asupra securității și rezilienței urbane cu implicații majore în plan civic, raportul stat-societate-cetățean devenind axa strategică ca plan de ,,reconstrucție” și ,,relansare” socio-economică.
Ceea ce este interesant este că, dacă ne întoarcem în istorie, contextul actual din România devine favorabil înființării unei Platforme Civice Naționale după modelul polonez, dacă luăm în calcul ,,conflictul constituțional” din România 2020/”conflict constituțional” din Polonia 2015 vs. perspectiva alegerilor electorale locale/parlamentare 2020 din România vs. alegeri prezidențiale Polonia 2020 vs. alegerile prezidențiale România 2024.

SCENARIU DE EVOLUȚIE:
Cel mai probabil, ceea ce a experimentat Polonia în 2015 în cadrul alegerilor locale prin sucesul Platformei Civice a Republicii Polone în alegerile locale la nivel urban, ar putea experimenta România în alegerile locale/parlamentare 2020 prin lansarea rapidă a unei Platforme Civice Naționale, care cel mai probabil, în 2024 va oferi un viitor președinte al României, așa cum, cel mai probabil, alegerile prezidențiale din Polonia vor fi câștigate de Rafal Trzaskowsk, din partea Platformei Civice a Republicii Polone.
Vă reamintim că, Platforma Civică a dominat politica poloneză pentru 8 ani (2007-2015), devenind un partid de opoziție pentru PiS, mai ales în strategia PiS de a încălca drepturile și libertățile individuale prin încercarea de câștigare monopol la nivel de putere executivă și legislativă. În timpul guvernării Platformei Civice, economia poloneză a explodat, devenind una prosperă și puternică. Executivul, condus timp de șapte ani de Donald Tusk, a reușit să țină recesiunea care ,,mătura prin Europa departe de Polonia”.
Întrebările noastre pentru România, în acest scenariu, sunt: ,,Viitorul primar al Municipiului București ar putea fi un candidat desemnat din partea Platformei Civice Naționale, în context post COVID-19?” sau ,,Cine va fi viitorul candidat la prezidențiale din partea Platformei Civice Naționale din România în 2024, dacă lansarea platformei se va face în 2020?”
Parteneriatul strategic România-Polonia s-a dezvoltat gradual de-a lungul anilor și a contribuit substanțial la securitatea și apărarea regiunii extinse.
Exemple concrete includ participarea reciprocă a ofițerilor și soldaților în taberele NATO și prin prezența reciprocă NATO – română în Batalionul NATO din Polonia, poloneză în Brigada Multinațională din România. De asemenea, cooperările inter-guvernamentale s-au dovedit a fi fructuoase, inclusiv la nivel diplomatic, relațiile bilaterale nereducându-se doar la cooperare militară, acest lucru fiind demonstrat și de efortul depus de România și Polonia în înființarea unui Fond de Investiții la inițiativa celor Trei Mari (FI3M). Detalii supliementare: https://caravanaurbana.ro/2020/04/14/scenariu-strategic-romania-hub-militar-in-cadrul-i3m-initiativa-celor-trei-mari/
Menționăm că, în data de 29 mai 2019, la Luxemburg, Banca de Dezvoltare din Polonia (BGK) și EximBank România au semnat statutul Fondului de Investiții al Inițiativei celor Trei Mari (FI3M), sursele de finanțare provenind în prima etapă din partea instituțiilor fondatoare, BGK și EximBank România, cu o contribuție totală de peste 500 milioane de euro. În prezent, s-au angajat aproximativ 620 de milioane de euro și se preconizează că alte state membre din regiune vor aduce contribuții financiare proporționale, fondul rămânând deschis investitorilor naționali sau supranaționali din regiune, celor instituționali din întreaga lume, precum și finanțatorilor internaționali prin Banca Mondială, Banca Europeană de Investiții și Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare.

SCENARIU DE EVOLUȚIE:
Cel mai probabil, Polonia și România vor colabora și pe dimensiunea interconectării platformelor civice româno-poloneze, în perspectiva înființării unei viitoare Platforme Civice Naționale și în România, ca parte a măsurilor socio-economice post COVID-19, care sa aibă la bază un proiect de țară integrat în noua viziune strategică militară urbană (NATO URBAN), mai ales că Sibiul este gazdă a primului și singurului Comandament NATO de 3 stele din S-E Europei și al Scutului Antirachetă de la Deveselu.
Acest scenariu strategic ar putea deveni certitudine, mai ales în contextul în care Polonia își va desemna viitorul președinte din partea Platformei Civice a Republicii Polone, actualul candidat al platformei civice fiind Rafal Trzaskowsk. Va reuși România și Polonia ,,să facă istorie” în perspectiva interconectării platformelor civice ca parte a unui proiect strategic NATO – integrat, inteligent și inovativ – care să aibă ca scop ,,reconstrucția” socio-economică post COVID-19 a Alianței, având ca model cooperarea celor două zone-tampon aflate pe flancul Est, respectiv Vest al Alianței?

NOTA BENE:
În prezent, România se află într-un ,,conflict constituțional” asemeni Poloniei în 2015, când Partidul Lege și Justiție (PiS) a intrat în conflict cu Tribunalul Constituțional (echivalentul în România este Curtea Constituțională), când PiS a încercat să forțeze încălcarea anumitor principii constituționale și schimbarea unor judecători din structura instituției pe considerente politice. Tensiunile din jurul acestei instituții datau de dinainte de alegerile legislative din 2015, când Guvernul din Polonia era condus de Platforma Civică. Efectul ,,încălcării constituției poloneze” a fost ieșirea a peste 50.000 de polonezi, care au ieșit în stradă în Varșovia pentru a protesta față de ceea ce ei au numit ,,amenințări la adresa democrației”. Președintele Parlamentului European de la acea vreme, socialistul Martin Schultz a declarat, în urma primului weekend de proteste, că la Varșovia are loc o lovitură de stat.Să ne reamintim că, în urma acestui ,,conflict constituțional polonez” Centrul de Excelență pentru Contraspionaj al NATO din Varșovia s-a ales și el cu o conducere decapitată de PiS. Ministerul Apărării și poliția militară au organizat o razie în mijlocul nopții în clădirea NATO pentru a-i înlătura pe oficialii din securitate care nu se bucură de susținerea noii administrații, unde a doua zi, Polonia s-a trezit că Centrul de Excelență NATO are un nou șef. Până în acel moment PiS a lovit doar în instituțiile naționale, însă Centrul de Excelență NATO era o instituție afiliată unei alianțe militare internaționale. Deși presiunea PiS la acea vreme a fost foarte mare, totuși Platforma Civică a Republicii Polone a câștigat majoritatea alegerilor locale la nivel urban în fața PiS, poziționându-l pe Rafal Trzaskowsk ca primar al Varșoviei.În eventualitatea în care, Platforma Civică a Republicii Polone va câștiga anul acesta alegerile prezidențiale, prin candidatul desemnat Rafal Trzaskowsk, cel mai probabil, se va crea contextul favorabil al interconectării unor platforme civice în rețea la nivel UE/NATO, România –Polonia urmând să devină ,,capetele de pod” în arhitectura platformei civice europene și pe cele două ,,flancuri ale Alianței”

ANALIZĂ realizată de către:
D-l Victor Aileni, Ex-Senator al României în Comisia Militară, actualmente coordonatorul departamentului de analiză și planificare strategică al firmei MabeInvest LLC SUA/România. În portofoliul său se regăsește consultanța acordată pentru baza militară de la Kogălniceanu (2007) și pentru construcția Scutului Antirachetă de la Deveselu.
Dr. NEACȘU STELUȚA MĂDĂLINA este Doctor în Informații și Securitate Națională și oferă expertiză în securitate și reziliență urbană, politici și strategii NATO/UE, NATO URBAN, analiză de intelligence, competitive intelligence, juridic-administrativ, GDPR etc.

1 COMENTARIU

Dă-i un răspuns lui Dan Alexianu Renunțați la răspuns

Please enter your comment!
Please enter your name here