Editată de Serviciul Român de Informaţii, Intelligence, a ajuns, iată, la cel de-al 18-lea număr, continuînd să impresioneze prin capacitatea de comunicare şi analizare a unor teme de stringentă actualitate.
Într-o prezentare grafică de excepţie, echilibrată şi modernă în acelaşi timp, publicaţia reuşeşte să treacă dincolo de contextul strict al domeniului dinspre care vine, captând interesul prin subiecte menite la desluşiri bine argumentate ale unor planuri situate sub acelaşi spectru – cultura de securitate. În paginile acestui numar al Revistei Intelligence, în cele 35 de articole, autorii acoperă o arie largă de probleme, ce se dezvoltă în acelaşi timp cu schimbările permanente ale raporturilor dintre om, societate şi mediu.
Încă din articolul de deschidere al revistei, Cristian Marcel Felea prezintă o astfel de perspectivă: „Modul în care omenirea a evoluat către modernitate poate foarte bine să fie analizat din perspectiva schimbării formelor de conştiinţă, a remodelării relaţiilor şi structurilor sociale, a evoluţiilor tehnologice, ori din raportarea individului la mediul care-l înconjoară.” Numai prin enumerarea unor titluri precum – „Istoria pierdută, dezmoştenirea generaţiilor viitoare”, „Ameninţarea cibernetică – o realitate”, „Ameninţările biologice şi globalizarea”, „Organizaţii criminale transfrontaliere tradiţionale: Mafia, Yacuza şi Triadele”, „O ameninţare evolutivă: radicalizarea” sau prin altele ce privesc spectrul specific al activităţii de Intelligence – „Model organizaţional în intelligence”, „Securitatea operaţiunilor”, partea a II-a a „Inteligence 21” ori „Intelligence-ul ca organizaţie”, articol semnat de lect. Univ. dr. Tiberiu Tănase, din care cităm: „Experienţa dobândită la începutul secolul XXI a scos în evidenţă faptul că succesele serviciilor de intelligence au fost determinate, în majoritatea cazurilor, de capacitatea anticipativă a managementului de vârf al acestora cu privire la schimbările ce se vor produce în mediul de securitate, precum şi de capacitatea de răspuns adecvat la provocările ori schimbările determinate de vulnerabilităţile, riscurile şi ameninţările produse în mediul de securitate.”
Iată, aşadar, o revistă cu înaltă ţinută şi cu o importantă latură intelectuală şi culturală, în care este de semnalat şi prezenţa unui interviu cu prof. univ. Dorin N. Uritescu, doctor în filologie „magna cum laude” al Universităţii Bucureşti, interviu realizat de Flaviu Predescu, redactorul-şef al publicaţiei aici menţionate. Născut în 1944, în localitatea Vinerea din judeţul Alba, absolvent al Facultăţii de Limbă şi Literatură Română a Universităţii Bucureşti şi a Facultăţii de Filozofie din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza „ Iaşi, Dorin N. Uritescu ni se dezvăluie ca iubitor al familiei, ţării şi limbii mai mult ca orice pe lume. Întrebat despre lucrurile care-l definesc ca om şi ca profesionist, răspunsurile Domniei Sale se pot considera ca bune sfaturi pentru oricine: „Ştiu despre mine câteva lucruri care nu se vor schimba niciodată… Nu fur şi nu mint. Acestea sunt două lucruri care mie îmi displac”; „… personalitatea unui om se construieşte pas cu pas… pentru a-ţi construi propriul drum este mai mult decât a-l accepta pe cel dat, al destinului”. Există ceva la care n-aţi renunţa, orice ar fi? „La conştiinţă şi demnitate.” Dorin N. Uritescu, a publicat peste 200 de articole şi studii de lingvistică în reviste de specialitate şi cotidiane, fiind autor a numeroase lucrări de cultivare a limbii.
G. Munteanu
