Răsfoind revista ,,Albina” și reviste didactice (,,Școala primară”, ,,Școala viitoare”, ,,Cultura română”), am găsit prețioase informații despre învățătorii din Gorj. ,,Albina”, o revistă enciclopedică populară, săptămânală, pentru sate, a fost fondată în octombrie 1897 din inițiativa lui Spiru Haret. Apărea în fiecare duminică și se adresa învățătorilor, preoților și celorlalți oameni de la sate. Comitetul redacției, în frunte cu Ion Kalinderu, administratorul Domeniilor Coroanei, era format din: Petre Gârboviceanu, C. Rădulescu-Motru, George Coșbuc, I. Otescu, Petre Dulfu, P.V. Năsturel, G. Adamescu, V.S. Moga, N. Nicolăescu, Constantin C. Popovici-Tașcă și Grigore Teodossiu.
Datorită unor colaboratori legați de popor, revista a contribuit la răspândirea cunoștințelor științifice la sate, venind și cu sfaturi practice. După 1948, devine revista așezămintelor culturale. Fondatorul revistei ,,Albina”, Spiru Haret (1851-1912), a fost matematician cu primul doctorat în matematică, pedagog și om politic liberal de nuanță poporanistă. În calitate de ministru al Instrucțiunii și al Cultelor, a produs o adevărată revoluție în învățământul românesc. A luat măsuri pentru extinderea rețelei școlilor primare sătești și a școlilor de meserii, precum și pentru atragerea învățătorilor în munca de răspândire a culturii în masele țărănești. A inițiat reforma învățământului secundar și superior (1898) și a învățământului profesional (1899). Spiru Haret a introdus în locul liceului clasic unic liceul trifurcat, care avea în cursul superior, o secție clasică, una modernă și una reală. A contribuit la organizarea unitară a învățământului, la orientarea realistă a acestuia.
În ,,Albina” din 15 martie 1898, învățătorul Iacob Pârvulescu din Urdarii de Sus se adresează Redacției astfel: ,,Vă felicit pentru alegerea și tratarea subiectelor plăcute și pline de învățăminte. Adevărat că ,,Albina” este unica revistă corespunzând cerințelor populațiunii până acum. ”
,,Albina” nr. 37 din 13 iunie 1899, la rubrica ,,Serbări de 10 Mai” amintește de serbarea de 10 Mai de la Târgu-Jiu, ținută în amfiteatrul Gimnaziului la care a participat și prefectul. Domnul profesor Numa Frumușanu a vorbit despre însemnătatea sărbătorii. Seara s-a făcut retragerea cu torțe prin oraș. Semnează Ion Dem. Petrescu.
Revista ,,Albina” nr. 28-29 din 8-15 aprilie 1901 prezintă informații privind Societatea de economie ,,Grija viitorului”, înființată în 1899 la Topești, Gorj, o societate agricolă de împrumut și păstrare, cu scopul de a înlesni sătenilor propășirea treptată a agriculturii, de a contribui la dezvoltarea comerțului și a industriei, la procurarea de unelte și mașini, de semințe și felurite articole de consum prin împrumuturi cu o dobândă convenabilă. În aceeași revistă, din 8-15 aprilie 1901, la rubrica ,,Mulțumiri”, apare următoarea notă: ,,Onor Administrație a Domeniilor Coroanei a dăruit 72 de cărți pentru șase biblioteci ale școlilor din Cercul cultural Tismana, din județul Gorj, câte 12 cărți de fiecare școală. Domnul I. Kalinderu, prin generozitatea și iubirea ce are pentru clasele muncitoare, probează noblețea inimii și cele mai curate sentimente patriotice și naționale. Învățătorii Cercului cultural Tismana, în numele satelor, îi mulțumesc cu recunoștință din adâncul inimii”. Semnează D. Popescu, învățător diriginte, Tismana
În ,,Albina” nr. 45-46 din 5-12 august 1901, apare bilanțul Societății de economie ,,Grija viitorului” din comuna Topești – Gorj, după doi ani de la înființare: farmacia societății cu medicamentele necesare pentru membrii societății, în caz de boală; diverse produse pentru hrana membrilor; premii pentru cei care vor crește cele mai bune rase de vite; mașina ”Vermorel” pentru stropirea viilor, capital 11000 de lei și 183 de membri. ,,Exemplul învățătorului Ion Popescu ar trebui să-l ia toți învățătorii de la sate”. Semnează I. D. Popescu (Sprâncenatu) proprietar și comerciant. Președintele de onoare al Societății ,,Grija viitorului” era domnul doctor Constantin Chirițescu, profesor și decan al Facultății de Teologie din București, iar președinte activ era învățătorul Ion Popescu.
,,Albina” nr. 43-44 din 22-29 iulie 1901, la rubrica «De la sate» se referă la ultima ședință din luna mai 1901 a Cercului ,,Vlad Țepeș” din plasa Motrului, județul Mehedinți, care s-a desfășurat în comuna Bucurelu. Au participat, pe lângă membrii cercului, preoți și un public numeros din localitate. Conferința este deschisă prin cuvântarea învățătorului local I. C. Șerbulescu. Domnul Haralambie Puiu a discutat despre patima beției, iar domnul învățător N. D. Geamănu din Mătăsari a vorbit despre prevenirea și combaterea grindinei, filoxerei și manei de viță-de-vie și despre sulfatarea semințelor. În cuvântul său, învățătorul I. Vâlceanu din Dragotești a vorbit despre rolul banului din antichitate și despre viciile ce se nasc de pe urma acestuia. S-a mai discutat despre aspecte practice: cultura pomilor fructiferi, despre economie și munca rațională.
În aceeași revistă, la rubrica ,,Mulțumiri”, apar două texte de exprimare a recunoștinței, semnate de N. D. Geamănu, Roșia-Jiu: ,,Subsemnatul, diriginte al școlii din comuna Mătăsari, județul Mehedinți, în numele micuților elevi, aduc sincere mulțumiri domnului Constantin Zimțea, mare proprietar în numita comună, pentru că a dăruit o bucată de pământ pentru grădina școlii. Tot Domnia Sa a dăruit și un local spre a servi de școală”.
,,Subsemnatul, în numele elevilor Școlii din Comuna Horăști, județul Mehedinți, și în numele sătenilor din această comună, aduc în public cele mai vii mulțumiri domnului C. Cuțuiu, dirigintele acestei școli, pentru bunăvoință ce a avut de a clădi pe spesele dumnealui un falnic și splendid local de școală în numita Comună.” (N. D. Geamănu, Roșia-Jiu).
În ,,Albina” nr. 33 din 13 mai 1901, sub semnăturile învățătorilor D. Popescu și I. Neferescu, apare un text cu titlul ,,Lumina satelor” în care se precizează: ”Învățătorii Cercului cultural Tismana din județul Gorj, însuflețiți de a servi neamul și țara, au înființat biblioteci și societăți economice în toate comunele. Ca aceste societăți, aceste bănci populare, să inspire încrederea oricui rugăm pe vrednicii conducători ai ,,Albinei” a cere ca ele să fie puse sub controlul statului, ca instituțiuni de utilitate publică. Socotim legea învățământului profesional (1899) ca o opera națională și vă rugăm a cere pentru 1 septembrie 1901, punerea ei în aplicare”.
În câteva numere din ,,Albina”, 1901, la rubrica ,,Membri înscriși” și ,,cotizațiuni plătite”, apar numele învățătorilor din județul Gorj: Ciobanu Em., Cârligei; Puric Constantin, Costeni; Amzulescu Dumitru, Rășina; Diaconescu Dem., Godinești – Racoți; Cerneanu Nicu, Câlcești; Filipescu Constantin, Slobozia; Mălăescu V., Pojogeni; Dobrescu George, Copăcioasa; Popescu Ion, Baia de Fier; Rădoescu Gheorghe, Albeni; Popescu Gheorghe, Câlnic; Negrescu I, Gheorghe, Pojaru de Sus; Scrădeanu I. Tăndălești; Pănoiu G., Bengești; Velican D. I., Stejerei; Ciortan Ion, Poenari; Popescu I. Dumitru, Valea cu Apă; Pătrășcoiu Ion, Brădiceni; Bogdan Dumitru, Stănești; Popescu Simion, Pocruia; Popescu G., Peștișani; Arjoceanu Lazăr, Bălănești; Pârvulescu Iacob, Urdarii de Sus.
,,Albina” nr. 47-48 din 23-30 august 1909 prezintă Cuvântarea ținută pe 23 martie 1909, la sfințirea bisericii din comuna Samarinești, județul Mehedinți, prezentată de Nicolae I. Popescu, absolvent normalist.
,,Albina” din 1-15 septembrie 1924 la rubrica ,,Dezlegătorii șaradelor”, apar numele învățătorilor Gr. Ocheșel, Victor Caragea și Dobrescu I. Gheorghe – Scoarța Gorj.
În Comitetul de redacție al revistei ,,Școala viitoare” din februarie 1899, format din învățători aparținând tuturor județelor din țară, la Gorj, apare numele învățătorului Lazăr Arjoceanu. La început se face precizarea că revista ,,Școala viitoare” este proprietatea Societății Învățătorilor din România. În continuare, se vorbește despre primul Congres al învățătorilor din România, întrunit la Ploiești în zilele de 28-30 decembrie 1898.
Președintele Congresului a fost învățătorul Lazăr Arjoceanu din Bălănești – Gorj. În revistă, apar și textele celor două telegrame adresate Majestății Sale Regelui Carol I și domnului Spiru Haret, ministrul Instrucțiunii Publice și Cultelor:
,,Învățătorii, întruniți la Ploiești în primul lor Congres, cu respect vă roagă, Majestate, să binevoiți a primi asigurarea nemărginitului lor devotament și supunere, asigurându-Vă, Sire, că vor lucra fără preget, pentru a face din fiii eroilor de la Plevna și Grivița cetățeni conștienți de datoriile lor.”
Să trăiți, Sire, împreună cu Majestatea Sa regina și întreaga Dinastie!”
Președintele Congresului, L. Arjoceanu
”Învățătorii, întruniți la Ploiești, la primul lor Congres, vă roagă să binevoiți a primi expresiunea devotamentului ce vă poartă, asigurându-Vă, Domnule Ministru, că dorința lor este a lucra fără preget pentru o mai spornică luminare a populațiunii rurale.” Președintele Congresului, L. Arjoceanu
În revista ,,Școala primară” nr. 8 din mai 1889, fondată în 1882, este prezentată fotobiografia lui Ion Ciocârlie, fost învățător, apoi institutor. A fost unul dintre cei mai îndemânatici scriitori didactici, a colaborat la revista ,,Școala primară” a întemeiat revista ..Învățătorul”, de asemenea, a fost un colaborator activ al ,,Convorbirilor didactice” și al ,,Școlii moderne”. A lucrat cu domnul Velovan la Școala de Aplicație a Școlii Normale Carol I până în 1895. A fost numit subrevizor școlar al județului Ilfov. În 1899, Ion Ciocârlie este numit revizor școlar al județului Gorj ,,prin urmare, îndreptățit și răsplătit.” Spre regretul nostru, în fotobiografia prezentată, nu apar data și locul nașterii. Rămâne un obiect de cercetare.
În concluzie, cercetând aceste reviste mai sus-menționate, ne-am dat seama de rodnicele preocupări ale învățătorilor de-acum un veac și mai bine, care meritau din plin învestirea lor ca adevărați apostoli și luminători ai satelor. De asemenea, am avut prilejul să luăm la cunoștință de binefacerile aduse învățământului românesc de către celebrul ministru Spiru Haret, prin reformele radicale înfăptuite situându-l printre cele mai moderne din Europa și din lume.
Ne stăruie mereu în gând: de ce miniștri a avut parte învățământul românesc!… Titu Maiorescu, Spiru Haret, Dimitrie Gusti, Octavian Goga, iar în perioada comunistă, academicianul Ștefan Bălan, academicianul Ilie Murgulescu, academicianul Atanasie Joja, academicianul Mircea Malița și alții.
Cât despre perioada postdecembristă, lăsăm să tragă concluzia cititorii noștri dragi.
Constantin E. Ungureanu
