În fiecare an, la 22 februarie, mapamondul aniversează Ziua Mondială a Cercetaşilor ce marchează data când creatorul şi fondatorul acestei concepţii educative, lordul Robert Baden –Powel, care a realizat un original program instructiv-educativ bazat pe jocuri colective, viaţa de tabără în aer curat precum şi pe comuniunea prietenească.
La ora actuală mişcarea cercetaşilor este cea mai importantă organizaţie de tineret din lume în care activează peste 17 milioane de cercetaşi din peste 160 de ţări. După mai bine de un secol de la înfiinţare spiritul cercetăşiei este încă tânăr transformându-se într-o mişcare internaţională, nonguvernamentală, apolitică, bazată pe voluntariat deschisă tuturor copiilor şi tinerilor indiferent de rasă, sex sau credinţă religioasă. Cercetăşia este calea cea mai bună de a-ţi realiza un vis, un ideal sau un prieten bun. Aceasta se bazează pe trei principii:
– Spiritual-aderența la valorile spirituale ale religiilor, respectarea credinţei celorlalţi şi a îndatoririlor ce decurg din aceasta.
– Social – participarea activă la viaţa comunităţii în spiritul respectării drepturilor celorlalţi precum şi a protejării mediului înconjurător.
– Personal – dezvoltarea personalităţii şi a capacităţii de exprimare liberă într-o societate democratică.
Organizaţia Mondială a Cercetaşilor (WOSM-OMMS) este o mişcare internaţională compusă din organizaţiile SCOUT naţionale recunoscute. Acestea îşi desfăşoară activitatea sub asistenţa unui grup de profesionişti cu experienţă în peste 160 ţări şi teritorii. În cadrul ONU organizaţiile de cercetaşi colaborează cu UNICEF, UNESCO, Programul ONU pentru Mediu şi OMS. Prezentăm în continuare câteva repere legate de istoricul mişcării cercetăşeşti din ţara noastră precum şi activităţile specifice desfăşurate la nivel local
Precursoarea mişcării cercetăşeşti în România este considerată organizaţia „Micii Dorobanţi” ce a activat în timpul războiului de independenţă asigurând aprovizionarea cu alimente şi muniţie a militarilor ce executau recunoaşteri sau observaţii asupra poziţiilor inamice. Din organizaţie au făcut parte Nicolae Iorga şi Constantin Istrati. Cercetăşia în România s-a născut în anul 1912 fiind membră fondatoare a Organizaţiei Mondiale a Mişcării Scout aducându-şi o contribuţie importantă la crearea unui climat democratic în perioada 
interbelică. În timpul celui de-al doilea război mondial cercetaşii au răspuns cu entuziasm chemării de eliberare a ţării acţionând în sprijinul acţiunilor militare desfăşurate pe teritoriul naţional. După anul 1945 cercetăşia a fost desfiinţată şi înlocuită cu binecunoscutele formaţiuni de Pionieri şi Şoimi ai Patriei. Mişcarea a renăscut în anul 1990 cu o structură ce numără la ora actuală o multitudine de centre locale. Cercetăşia este considerată o modalitate binevenită pentru copiii şi tinerii între 8 şi 25 de ani de a trăi exerciţiul democraţiei şi a-şi petrece în mod util şi atractiv o parte a timpului liber precum şi o metodă educativă ce completează şcoala şi familia prin contactul direct cu realitatea. De-a lungul timpului numeroase personalităţi culturale şi politice au activat în rândurile mişcării cercetăşeşti din România: M. Eliade, G. Antipa, I.I.C Brătianu, I. Cantacuzino, G. Călinescu, Principesa Elena a României, I. Raţiu etc. În prezent organizaţia din ţara noastră numără peste 10 000 de membri ce activează în peste 100 de centre locale de pe tot cuprinsul ţării.
La nivel judeţean în decembrie 1914 se înfiinţează cohorta cercetaşilor gorjeni sub denumirea de „Legiunea Domnul Tudor”. Dintre personalităţile implicate în mişcarea cercetăşască gorjeană putem aminti pe dr.N. Hasnas, g-ral Muica, N .Frumuşanu şi lt. L.Teiusanu. Centrul Local de Cercetaşi Târgu-Jiu a luat naştere în data de 11 aprilie 2001 prin decizia ONCR, prima unitate de cercetaşi înfiinţată purtând numele de „Cătălina de la Jiu”. La scurt timp se formează unitatea de exploratori „Flavia Felix” ce a reprezentat cu rezultate meritorii Centrul Târgu-Jiu la numeroase acţiuni naţionale. Centrul local numără astazi peste 100 de membrii activi din care temerari (clasele 5-8) şi exploratori (clase liceu) organizaţi în formaţiuni specifice.
Mugurel PETRESCU
