REPERE AUTUMNALE – METROLOGIA NAŢIONALĂ LA CEAS ANIVERSAR

507

Momentul de referinţă al istoriei metrologiei româneşti l-a constituit semnarea, la data de 15 septembrie 1864, a ,,Legii pentru adoptarea Sistemului Metric de măsuri și greutăţi în România”.

Pentru punerea în aplicare a Legii lui Al.I. Cuza a fost adoptat un ,,Regulament”, a cărui generalizare s-a realizat, însă, 20 de ani mai târziu. În acest context, România a fost cel de-al 16-lea stat în care s-a adoptat sistemul metric. Al doilea reper al dezvoltării metrologiei în țara noastră l-a reprezentat aderarea României, în 1883, la Convenţia Metrului, prin ,,Legea pentru aderarea Regatului României la Convenţia Metrului din 20 mai 1875″. În perioada următoare au fost întreprinşi paşi importanţi pentru crearea infrastructurii și îmbunătăţirea cadrului legislativ necesar: crearea Serviciului Central de Măsuri și Greutăţi în cadrul Institutului de Meteorologie (1889) – care avea ca principală obligaţie păstrarea și compararea diferitelor etaloane de măsuri și greutăţi, desprinderea de Institutul de Meteorologie și trecerea în cadrul Ministerului Industriei și Comerţului (1908), stabilirea Direcţiunii Generale a Măsurilor, Greutăţilor și Metalelor Preţioase (1924).
După cel de-al doilea război mondial, această direcţie a suferit schimbări majore, care au culminat cu adoptarea decretului nr. 123 din 1951, prin care Centrul metrologic a trecut împreună cu Comisia de Stat a Standardizării, în componența Comitetului de Stat pentru Tehnică și Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 762 din 1951, prin care s-a organizat Direcţia Generală pentru Metrologie, în cadrul Comitetului de Stat pentru Tehnică de pe lângă Consiliul de Miniştri, având în componența sa Institutul de Metrologie și Direcţia verificări aparate de măsurat.
Activitatea institutului de metrologie, s-a structurat încă de la început pe:
– menţinerea etaloanelor naţionale la nivelul performanțelor metrologice corespunzătoare pe plan internaţional;
– asigurarea uniformităţii măsurărilor și transmiterea unităţii de măsură;
– elaborarea unor metode moderne de măsurare, etc.
Prin aceasta, Institutul Național de Metrologie este garantul exactităţii, comparabilităţii și trasabilităţii măsurărilor efectuate în România la etaloane recunoscute internaţional. Institutul Național de Metrologie menţine, dezvoltă și operează 23 de etaloane naţionale și peste 70 de etaloane de referinţă, care asigură racordarea rezultatelor la SI. Prin activitatea de cercetare desfăşurată în vederea elaborării de metode de etalonare și verificare precum și pentru realizarea de mijloace de măsurare, institutul de metrologie se asemănă cu institutele de cercetare departamentale.
Crearea de noi etaloane și instalaţii de etalonare și verificare, realizarea de noi mijloace de măsurare inovative, sunt elemente de cercetare aplicativă și fundamentală la nivelul de exigență specific institutelor de cercetare ale Academiei Române.
Un alt reper important în dezvoltarea institutului de metrologie l-a constituit adoptarea Sistemului Internațional de unităţi (SI), forma superioară a sistemului metric, adoptat de cea de-a 11-a Conferinţă Generală pentru Măsuri și Greutăţi (CGPM).
În anul imediat următor, a fost aprobată o Hotărâre a Consiliului de Miniştri (550/1961) prin care SI devine legal și obligatoriu și în țara noastră. Pentru a răspunde noilor cerinţe, tot mai crescute, începând cu anul 1962 s-a iniţiat investiţia noii clădiri a institutului de metrologie, în 1970, s-a încheiat prima parte a acestei investiţii cu intrarea în funcţiune a corpurilor de clădiri din Sos. Vitan-Bârzești Nr.11, pentru ca, între 1976 și 1980, să fie puse în funcţiune toate corpurile existente și astăzi.
În 1974, Institutul de Metrologie işi schimbă denumirea în Institutul Național de Metrologie, sigla sub care își continuă activităţile iniţiale, își lărgeşte continuu sfera preocupărilor și serviciilor oferite și devine recunoscut european și internaţional până în anul 1999, când este integrat în Biroul Român de Metrologie Legală. BRML – INM s-a numărat printre cele 38 de semnatari ai MRA în octombrie 1999. Ca urmare, Aranjamente mutuale de recunoaştere reciprocă sunt recunoscute de EA și OIML. La nivel internaţional, promovarea MRA a implicat comunicarea și asocierea cu alte organizaţii internaţionale (ILAC, WTO, EU) într-o organizare internaţională, neutră și credibilă. Activităţile din ce în ce mai complexe desfăşurate de Institutul Național de Metrologie susţin uniformitatea, comparabilitatea și racordarea rezultatelor măsurărilor efectuate în România la referinţe internaţional recunoscute. Etaloanele naţionale menţinute și Capabilităţile de Măsurare și Etalonare demonstrate asigură credibilitatea acestor măsurări la nivel naţional, european și internaţional.
Mugurel Petrescu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here