Într-o declarație publică, deputatul Remus Borza, cel care a redresat Hidroelectrica din calitatea de administrator judiciar, și-a spus părerea despre celebrul Fond Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, din care face parte și Complexul Energetic Oltenia. Acest proiect asumat chiar prin programul de guvernare PSD-ALDE a radicalizat şi împărţit clasa politică în două mari tabere – pro şi contra. Politic, prin forţa votului, a câştigat tabăra pro. Miercuri, proiectul de lege privind înfiinţarea Fondului a întrunit 174 de voturi pentru şi 98 împotrivă.
“Creşterea cu peste 10 miliarde euro, în ultimii doi ani, a cheltuielilor bugetare cu salariile personalului din sectorul public şi a pensiilor, evident, pune o presiune extraordinară pe Guvern în a găsi soluţii de atenuare a deficitelor. Cu un deficit bugetar de 24 miliarde lei anul trecut şi 6 miliarde lei pe primele patru luni ale anului curent, un deficit record de balanţă comercială de 12,5 miliarde euro şi un deficit structural de peste 3%, pentru care, recent, am fost urecheaţi de Comisia Europeană, Guvernul trebuie să ia cât mai repede măsuri de ordin fiscal sau bugetar pentru a acoperi aceste găuri. Split TVA, transferul contribuţiilor de la angajator la angajat, reducerea într-o primă etapă a contribuţiilor la Pilonul II de pensii – de la 5,1% la 3,7% – şi ca soluţie finală naţionalizarea pe de-a-ntregul a celor 42 miliarde lei din activul Pilonului II, creşterea fiscalităţii, sacrificarea, ca în fiecare an, a investiţiilor sau restructurarea aparatului bugetar pot fi soluţii la problema deficitelor. Fiecare dintre aceste propuneri sau măsuri implementate deja au stârnit reacţii vehemente din partea mediului antreprenorial, bancar sau investiţional, precum şi din zona sindicală”, spune Borza, care crede că un Fond Suveran corect, profesionist şi transparent administrat ar putea genera lichiditatea atât de necesară statului. În lume există peste 100 de astfel de vehicule investiţionale. “China are câteva zeci. China Investment Corporation este al doilea fond suveran din lume cu active de peste 800 miliarde dolari. Toate ţările din Golf au, Abu Dhabi Investment Authority este cel mai bogat fond suveran din Orientul Mijlociu, cu active de 792 miliarde dolari. Rusia are Fondul de Rezervă, Fondul Naţional de Bunăstare, Fondul de Investiţii Directe. Cel mai mare fond suveran din SUA este Alaska Permanent Fund cu active de 54 miliarde dolari. Până şi Turcia, după „puciul” eşuat din 2016, a creat un fond suveran cu o capitalizare de 200 miliarde dolari, chiar dacă până azi nu a reuşit să atragă niciun investitor şi nicio finanţare de la bănci. În Europa cel mai mare fond suveran este cel al Norvegiei, care a ajuns să fie şi cel mai mare şi cel mai performant din lume. El s-a constituit în 1998, cu un capital iniţial de 100 miliarde dolari, pentru ca în prezent activele lui să depăşească 1.000 miliarde euro. Anul trecut, a avut un randament de 13,7%, generând astfel un profit de 131 miliarde euro, cam de două ori bugetul statului român. Şi polonezii, în 2016, au creat Fondul Polonez de Dezvoltare. Cele două fonduri europene sunt date ca exemplu de către iniţiatorii proiectului de lege din România. Doar că există diferenţe majore”, a completat deputatul.
Banii, risipiți pe salariile specialiștilor
De altfel, potrivit lui Borza, capitalul FSDI se constituie din aport în natură, constând în participaţiile majoritare sau minoritate ale statului la 33 de companii, pe când capitalul social al Fondului Polonez de Dezvoltare se constituie din alocări bugetare, fonduri UE, finanţări bancare, emiteri de obligaţiuni. “Capitalul FSDI se întregeşte şi cu o parte de aport în numerar de 9 miliarde lei, doar că modul efectiv de alocare îl face inoperabil. Doar 200 milioane de lei se transferă de la buget în momentul constituirii fondului. Aceşti bani vor fi risipiţi pe salariile „specialiştilor” şi managerilor fondului, pe contracte de consultanţă şi evaluare. Restul de 8,8 miliarde lei vor veni în tranşe în următorii cinci ani. Orice fond, fie suveran sau de dezvoltare, are nevoie de capital la momentul constituirii lui pentru a putea să funcţioneze eficient şi să investească în business-uri, obligaţiuni, certificate de trezorerie, acţiuni sau valute, pentru a obţine profit. Guvernul României bagă într-o singură oală companii ce activează în acelaşi sector, fiind într-o strânsă competiţie. De exemplu, Hidroelectrica, Nuclearelectrica sau Complexul Energetic Oltenia, sunt societăţi producătoare de energie cu o cotă de piaţă cumulată de aproape 75%. Vor fi greu de gestionat probleme ce ţin de concentrare economică şi concurenţă, pe acest subiect urmând a se pronunţa şi Comisia Europeană”, a mai spus parlamentarul. De altfel, iniţial, anexa 1 la proiectul de lege avea 23 de companii, cât de cât profitabile. Plenul Camerei Deputaţilor a mai adăugat zece. ”Nu văd raţiunea economică pentru care societăţi precum Poşta Română, CFR, Complexul Energetic Oltenia sau Hunedoara, Administraţia Canalelor Navigabile şi Administraţia Porturilor Dunării să fie transferate la Fond. Cumulat, aceste companii au pierderi de peste 1 miliard euro. Dacă Guvernul îşi propune ca din profitul celor 23 de companii viabile să acopere pierderile şi datoriile celorlalte zece, atunci practic anulează orice şansă a fondului de a genera profit, scopul pentru care se înfiinţează un astfel de vehicul. Dacă Fondul va fi obligat să investească în construcţia de spitale, şcoli sau drumuri, iarăşi dezideratul de a aduce bani la buget nu va fi atins. Într-o atare logică investiţională, FSDI va mări şi mai mult deficitul bugetar”, a mai opinat acesta. “Azi, statul ia de la cele 33 de companii ce urmează să fie transferate Fondului dividende de peste 2,5 miliarde euro anual. De la momentul constituirii fondului, aceste dividende nu se vor mai duce la buget, ci vor finanţa proiectele sociale şi implicit păguboase ale acestuia. Niciun fond suveran din lume nu a înglobat în capitalul social societăţile statului. De exemplu, Fondul Polonez de Dezvoltare a fost creat să atragă mai multe fonduri UE şi să coordoneze instituţiile, agenţiile şi băncile implicate în implementarea „Strategiei pentru dezvoltare responsabilă”, adoptată de Guvernul polonez în 2016. România este printre puţinele ţări din lume care nu are o astfel de strategie de dezvoltare pe termen mediu şi lung. Modul heirupist, populist şi politicianist în care a fost imaginat FSDI îl va împiedica să-şi atingă obiectivul de a genera lichiditate şi profit. Prin ocultarea şi politizarea managementului Fondului, statul va pierde venituri importante la buget. Fondul, odată lansat la apă, va fi devorat de rechini. Haita rechinilor din ograda partidelor guvernamentale îşi va subordona managementul Fondului şi implicit al celor 26 de companii din portofoliu la care statul este acţionar majoritar, va căpuşa şi decapitaliza Fondul şi companiile din subordine prin încheierea unor contracte detrimentale acestor entităţi”, a adăugat Borza.
A.S.
