Remember – 35 de ani fără Iustina Băluțeanu

2965

Iustina Băluţeanu, de la a cărei dispariţie s-au împlinit anul acesta 35 de ani, a fost una dintre marile cântăreţe de muzică populară din perioada 1955-1981. Artista s-a născut pe data de 8 septembrie 1923, în comuna Logreşti- Moşteni, judeţul Gorj şi a părăsit această lume, mult prea devreme, la numai 57 de ani, în urma unui infarct miocardic, pe data de 11 iunie 1981. Dispariţia ei a lăsat un gol imens în inima publicului care a cunoscut-o şi apreciat-o, precum şi în folclorul care a pierdut o reprezentantă devotată, demnă, autentică.

De la coruri bisericeşti, la Cântarea Olteniei
Activitatea artistei a fost foarte prodigioasă. Iustina a cules, aranjat şi interpretate sute de cântece în decursul a aproape trei decenii de activitate şi care au fost înregistrate la Electrecord şi la Radio.
Şcoala primară a făcut-o în comuna natală şi la Craiova, după care a urmat cursurile liceului “Madona-Dudu” şi ale “Institutului Ortodox al Femeilor Române”, locuri unde, de foarte tânără, s-a remarcat prin cântecele pe care le interpreta la reuniunile şcolare.
Datorită calităţilor vocale native evidente pe care le avea, Iustina Băluţeanu a fost repede remarcată şi a început să cânte, în perioada 1939-1940 în diverse coruri bisericeşti, unde avea solo-uri foarte apreciate, precum şi în reputatul cor ”Cântarea Olteniei” din Craiova.

Colegă cu Iolanda Mărculescu şi celebrul Nicolae Herlea
În anul 1940 Iustina a început să urmeze cursurile “Liceului Industrial” din Târgu Jiu, continuând să se 2remarce şi aici prin vocea ei deosebită. A cântat în corul mixt al Bisericii Sfinţii Apostoli, fiind solicitată la absolut toate reuniunile şi manifestările culturale ale oraşului. Calităţile vocale excepţionale de care dădea dovadă au determinat-o, în anul 1944, să se înscrie la “Conservatorul Astra”, ale cărui cursuri le-a urmat, în paralel cu ale “Şcolii Postliceale Robescu”, îndrumată fiind de profesoara de canto Calioppe Şeinescu, fostă mare solistă de operă în tinereţe. Aici a fost colegă cu Iolanda Mărculescu și Nicolae Herlea, deveniți mari soliști ai scenei lirice române și internaționale.

Prima solistă de muzică populară cu studii superioare, specialitatea canto !
Calioppe Șeinescu a intuit în Iustina un potenţial excepţional şi i-a îndrumat paşii cu o deosebită grijă, făcând din aceasta o adevărată cântăreaţă cu solide cunoştinţe teoretice şi practice. De altfel, la vremea ei, Iustina Băluţeanu s-a numărat printre foarte puţinele soliste de muzică populară cu studii superioare în specialitatea canto. A continuat să cânte în corul “Carmen”, dirijat de Ion Chirescu, precum şi în “Corala George Enescu”, iar după terminarea şcolii, în 1950, a fost repartizată în Bucureşti într-o intreprindere textilă din București (Fabrica Suveica, fosta Donca Simo) unde s-a remarcat imediat la activităţile culturale, prin participarea ca solistă de muzică populară gorjenească.

Primele înregistrări, la Radio şi Electrecord
A fost momentul în care Iustina Băluţeanu s-a dedicat cu trup şi suflet muzicii populare începând o susţinută activitate care a fost încununată prin apariţia primelor înregistrări la Radio – în 1950 – şi 3continuând cu primul disc înregistrat la Electrecord în perioada 1957-1958.
Acest disc a fost înregistrat cu ”Taraful Gorjului”, condus la acea vreme de reputatul dirijor Nicu Novac, cel care devenise între timp soţul Iustinei.
Alături de Nicu Novac, Iustina Băluțeanu a fost printre întemeietorii ”Taraful Gorjului”, în anii ‘50.

“Cântă păsările toate”, prima hăulită înregistrată în România
Melodia “Cântă păsările toate”, creaţia Iustinei, a fost prima hăulită înregistrată în România. Aceasta a pregătit apariţia celei mai celebre şi cunoscute melodii a Iustinei Băluţeanu, “Pe Câmpu’ cu florile”, cunoscută şi sub numele de “Hăulita de la Gorj”, de asemenea creaţia artistei, înregistrată la Radio la începutul anilor ‘60.
Melodia, care a creat un stil de interpretare necunoscut până la Iustina, s-a bucurat de un succes absolut remarcabil, devenind un adevărat şlagăr. A fost preluată şi de alte mari cântăreţe ale vremii. Maria Tănase a interpretat-o adaptându-i un text satiric, iar Maria Lătăreţu a oferit publicului o altă versiune. Cornel Fugaru, liderul formaţiei Sincron, a realizat o prelucrare, în stil rock, după acest cântec, în perioada anilor ’60 şi, de asemenea, Doina Badea a oferit o versiune pop a melodiei. Anul acesta, Paula Seling a oferit o nouă interpretare în registru pop-rock a piesei.
Este important de precizat, încă o dată, că prioritatea creaţiei şi a interpretării aparţin Iustinei Băluţeanu.
De-a lungul carierei sale a făcut numeroase înregistrări la Radio şi la Electrecord şi a participat şi la multe spectacole televizate. Spectacolele de televiziune erau difuzate live iar înregistrările, din păcate, s-au pierdut ori deteriorat. Dintre discurile cele mai cunoscute amintim pe cel intitulat “Cântece de nuntă” care a fost, la vremea respectivă, unul dintre cele mai bine primite, apreciate şi vândute producţii ale Casei de discuri Electrecord.
A făcut sute de turnee prin ţară şi a cântat alături de: Maria Tănase, Maria Lătăreţu, Ioana Radu, Rodica Bujor, Victoria Darvai, Lucreţia Ciobanu, Ileana Constantinescu, Ana Pacatiuş, Maria Cornescu, Florentina Vlad, Georgeta Anghel, Artemiza Bejan, Ştefania Stere, Tita Bărbulescu, Polina Manoilă, Alexandru Grozuţă, Ion Luican, Ştefan Lăzărescu, Emil Gavriş, Dan Moisescu, Nelu Huţu, Fraţii Petreuş, Ion Dolănescu, Aurelian Bănică, Nicolae Stănilă, Mihai Lazăr şi de virtuoşi ai instrumentelor populare: Marin Chisăr, Grigore Chiazim, Marin Cotoanţă, Fărămiţă Lambru, Marcel Budală, Dumitru Zamfira, Nicu Pârvu, Ion Drăgoi, Gheorghe Zamfir şi mulţi, mulţi alţii. A cântat cu toate marile orchestre din România aflate sub baghetele celor mai renumiţi dirijori ai vremii: Nicu Novac, Victor Predescu, Ionel Budișteanu, Gelu Barabancea, George Vancu, Constantin Busuioc, Paraschiv Oprea şi alţii.

Descoperitoare de noi talente
O altă latură a personalităţii Iustinei Băluţeanu a fost descoperirea de noi talente. A fost preocupată 4mereu de găsirea de voci tinere şi de tineri interpreţi la a căror afirmare a contribuit din plin cu sfaturi competente. Trebuie să amintim aici pe Maria Udrică, Antoaneta Ene-Iancu, Elena Munteanu (prima câştigătoare a trofeului Floarea din grădină), Mihai Lazăr, Getu Sârbu (rapsod din Gorj), Marcu Nicolici (solist din Vâlcea) şi Ion Dolănescu.
Ion Dolănescu a fost, la începutul carierei lui, susţinut şi sfătuit de Iustina. Cei doi au fost căsătoriţi şi au cântat împreună în multe spectacole şi turnee, Iustina fiind un adevărat dascăl şi deschizător de drumuri pentru cel ce avea să devină un mare nume al muzicii populare româneşti. Iustina, o mare cântăreaţă şi Ion, un autentic talent, pe atunci în ascensiune, au colaborat la şlefuirea multor melodii şi texte din repertoriul amândurora. Iustina l-a susţinut pe Ion cu sfaturi care veneau de la o cântăreaţă cu o mare experienţă şi i-a călăuzit drumul în artă. Ion Dolănescu i-a purtat un nedisimulat respect şi recunoştinţă.

Neîntrecută în arta ţesăturilor
În ultimii ani ai vieţii i-a reînviat dorinţa de a ţese. A executat, în câţiva ani, peste 100 de tablouri ţesute, cum le spunea ea. Sunt mici carpete ţesute în punct persan reprezentând subiecte din natură, folclor sau prezentând diferite monumente istorice. Intenţiona să deschidă o expoziţie, dar nu a mai avut timp. A apucat sa publice la Editura Ceres, în anul 1981, un mic album, intitulat “Ţesături decorative” în care este descrisă tehnica ţesutului pe gherghef şi sunt reproduse o parte din tablourile făcute de ea, cu explicaţii asupra modului de lucru.

Expoziţie postumă la Clubul Seniorilor, din Parcul Plumbuita
În anul 2012, dr. Despina Tudor, sora Iustinei, a făcut o donație Primăriei Sectorului 2, cu lucrări executate de către artistă, în semn de omagiu pentru activitatea desfășurată – la începutul carierei acesteia – la Fabrica Suveica. Donația a fost acceptată de către Primărie, iar exponatele fac obiectul unei expoziții permanente la Clubul Seniorilor din Parcul Plumbuita.

Carte despre “Regina hăulitelor“
În anul 2001, la împlinirea a 20 de ani de la dispariţia regretatei interprete, Editura Vergiliu a tipărit 5cartea “Iustina Băluţeanu – Cântece din Gorj” (autori Despina Tudor şi Dan Tudor), o încercare de a readuce în memoria celor ce au cunoscut-o şi apreciat-o pe aceea ce a fost supranumită “regina hăulitelor”. Cartea cuprinde 40 de cântece din repertoriul Iustinei Băluţeanu, culese, aranjate şi puse pe note de ea însăşi, note biografice, fotografii din arhiva interpretei, precum şi amintiri şi omagieri consemnate de Ileana Constantinescu, Florentina Vlad, Ionela Prodan, Lucreţia Ciobanu Polina Manoilă, Mihai Lazăr.
În anul 2006 Editura Vergiliu, în colaborare cu Electrecord, a editat un CD care cuprinde o selecţie de 26 dintre cele mai reprezentative piese din repertoriul Iustinei Băluţeanu, cuprinzând cunoscutele cântece de nuntă, cântece de repertoriu, precum şi binecunoscutele hăulite. Albumul a fost editat într-un moment de omagiere a cântăreţei, la 25 de ani de la trecerea ei în eternitate.
Editarea albumului a fost rodul unei idei a familiei Iustinei, suportul moral fiind oferit de către cele două surori ale artistei, Despina Tudor şi Eugenia Şerban, iar cel financiar de către cei trei nepoţi: arh. Adrian Lascăr, dr. Radu George şi ing. Dan Tudor cărora, de acolo de sus, ştim sigur că Iustina le-a adresat un zâmbet cald şi o duioasă mulţumire.

Festivalul folcloric “Iustina Băluţeanu”, la Bustuchin – Gorj
În ziua de 27 iulie (Sfântul Pantelimon), are loc în comuna Bustuchin, judeţul Gorj, Festivalul folcloric “Iustina Băluţeanu” , înfiinţat în anul 2006 din iniţiativa domnilor: primar Ion Ciocea, regretatul profesor Haralambie Bodescu şi profesor Ştefan Popescu.
7Iniţiatorii au considerat că îndrăgita interpretă, “regina hăulitelor”, merita acest elogiu ca prima personalitate care s-a remarcat pe Valea Amaradiei drept culegătoare şi interpretă de cântece gorjeneşti. Evenimentul a coincis cu împlinirea a unui sfert de veac de la trecerea sa în eternitate. În anul 2008, cu ocazia întâlnirii organizată de “Liga culturală Fiii Gorjului“, la Bucureşti, s-au evocat 85 de ani de la naşterea marii cântărețe.

Redescoperirea cântecelor create de „Regina hăulitelor”
Muzica Iustinei, ascultată şi azi, vine dintr-o lume a armoniei perfecte. Nicio disonanţă nu ne perturbă, muzica se derulează lin, are prospeţime şi amploare, ascultătorul este fermecat de interpretă. Artista se impune delicat, textul este sincer şi optimist, comunicarea se face direct, iar melodia este captivantă. La sfârşitul melodiei te trezeşti că deja o fredonezi. Acesta este semnul cert al valorii.
Aşa se explică de ce şi azi, la 35 de ani de la dispariţia artistei, redescoperim cântecele Iustinei Băluţeanu – “regina hăulitelor”– ca pe nişte prieteni buni şi dragi de care ne-a fost foarte dor.
Ing. Dan Tudor

1 COMENTARIU

  1. Am citit cu deosebita placer articolul de main sus. Find nascuta in Logresti Mosteni imi amintesc de Boboteaza si alte Sarbatori cand Preotul Baluteanu ne vizita acasa.
    Haulita de la Gorj este in sufletul meu, oriunde si oricand!
    As fi vrut s o intalnesc pe Iustina…o vara a mea, din Berlesti, a intalnit o in gara in Carbunesti.
    Este bine, Sa Ne Amintim!
    Iulia

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here