Tg-Jiul se află pe un drum la capătul căruia se află o prăpastie: ”Patologia Cronică a Mediului”. Declaraţia de la Rio și Agenda Locală 21 emanate în 1992 la Summitul Pământului, au devenit ”praful” de pe hârtiile uitate în arhiva primăriei aruncat în ochii noștri pentru a mima un mediu sănătos și a ne induce o falsă senzație de siguranță.
Câinii fără stăpâni, ciorile din parcuri, poluarea pământului, a aerului și a apelor, defrișarea pădurilor, lipsa spațiilor verzi și a unei infrastructuri de apă și canal modernă, conduc la un mediu vicios.
Nu sunt adeptul criticii fără substrat și tocmai de aceea mi-am propus acum să vin cu soluții doar la unele din problemele identificate. Ca și la om, singurul remediu pentru un mediu bolnav cronic este să revenim în starea ”acută” și apoi să aplicăm ”tratamentul”, pe care eu îl propun în cele ce urmează:
1. Deoarece Jiul este poluat cu PET-uri, deșeuri și metale grele pe care nici broaștele nu le mai suportă, ne trebuie un program de ecologizare a râului Jiu care să fie implementat împreună cu vecinii poluatori de la nord;
2. Întreg mediul universitar din Tg-Jiu din domeniul ingineriei mediului trebuie implicat în rezolvarea problemelor prin inițierea unui concurs de soluții pentru mediu, premiind și finanțând primele trei cele mai bune proiecte. Datele inițiale pentru aceste proiecte vor fi ca pământul, apa și aerul să fie curate, iar omul să trăiască în condiții sigure;
3. Poluarea mediului cauzată de transportul de persoane trebuie eliminată, iar acest lucru se poate face doar prin folosirea vehiculelor electrice și prin construirea de piste de biciclete. Orașe similare au piste de biciclete, altele au scutere electrice sau autovehicule electrice, încât aerul nu este poluat;
4. Infrastructura de apă şi canal trebuie finalizată, deoarece cele trei mari proiecte de infrastructura apei finanțate din fondurie europene sunt în mare pericol de a nu mai fi finalizate. Consecința: banii vor trebui dați înapoi la Uniunea Europeană și, implicit, scumpirea apei? De asemenea, pentru apa din Polata, Ursați și Preajba trebuie găsite soluții de tratare pentru a deveni potabilă;
5. Este ncesară inițierea unui program pentru construirea de parcuri și spații verzi astfel încât, în cel mult 8 ani, să avem 2/3 spații verzi și numai 1/3 construcții. Fiecare parc nou contruit, va avea incluse și terenuri de sport în aer liber și acoperite. Peluzele cu gazon vor putea fi folosite de copii pentru joacă sau de adulți pentru picnic. Atunci putem spune că locuim într-un oraș european.
6. Spațiile de joacă pentru copii trebuie amplasate în locuri sigure și doar peste un covor protector de cauciuc. Nu vom fi de acord să le amplasăm în locuri indecente, periculoase și nici în preajma ruinelor sau a altor focare de infecție. Sănătatea și siguranța copiilor noștri este mai presus de orice;
7. Câinii fără stăpân sunt o mare problemă. Ei nu trebuie omorâți și nici lăsați liberi în parcuri și pe străzi, ci trebuie strânși, sterilizați și campați în locuri speciale;
8. Barajul din nord, din cauza colmatării, poate să producă un dezastru în caz de inundații. De asemenea, dealul de pe malul drept, alunecă spre lacul de acumulare. Împreună cu Hidroelectrica și Apele Române trebuie găsite resursele necesare pentru a susține un proiect de decolmatare/drenare pentru a fi folosit la capacitatea maximă și a stopa alunecările de teren;
9. Spălatul străzilor unui oraș trebuie să fie azi la fel ca spălatul pe dinți pentru om. De aceea vă propun să inițiem un set de reguli și programe care să permită spălarea periodică a străzilor;
10. Ciorile s-au înmulțit foarte mult devenind un factor de dezechilibru ecologic. Ele viețuiesc numai în locurile unde există gunoaie, mizerie și în parcuri neîntreținute. Pentru a scăpa de ciori, mai întâi trebuie să avem un sistem de canalizare perfect, un sistem de colectarea deșeurilor ireproșabil și o curățenie impecabilă așa încât, din lipsa hranei, vor părăsi orașul și se vor stabili în păduri. Există și specii de păsări de pradă ce împiedică înmulțirea ciorilor, dar pentru popularea cu astfel de specii este necesar un studiu ornitologic;
11. Codul culorilor trebuie implementat și la Tg-Jiu. Acum în orice locație din oraș te-ai afla și în orice direcție ai privi, vezi cel puțin 16-17 nuanțe de culori asamblate într-o disonanță totală, care te ”scrijelesc” pe ochi și produc repulsie admiratorilor. Este cel puțin inestetic ca într-un oraș cu pretenții la ”Mărul de Aur” să arăți vizitatorilor ”curcubeul” la fiecare pas!
Victor Banța – Consilier Județean PNL
