Redescoperă Transalpina, cea mai frumoasă şosea din România

120

DSC_0359Ceea ce părea un lucru imposibil de realizat, adică modernizarea DN 67C şi crearea Transalpina a adus un beneficiu imens autorităţilor judeţene, care au pus umărul la dezvoltarea acestei importante investiţii. Transalpina este un adevărat magnet pentru turiştii care descoperă sau redescoperă Gorjul, odată cu venirea la Rânca, ajută investitorii locali şi fac o publicitate pozitivă judeţului nostru.

Consiliul Judeţean Gorj a sprijinit însă dezvoltarea turismului în zona de intrarea spre Transalpina, adică la Rânca. Şi astfel printr-un proiect Phare, au fost create în această staţiune condiţii de transport cu telescaunul, a creat mediul propice recunoaşterii turismului din judeţ prin DSC04218“Redescoperă Gorjul”, a dezvoltat şi modernizat “drumul de sub munte” şi sistemul integrat de dezvoltare montană.

 

Transalpina este cel mai înalt drum rutier din România şi chiar din întregul lanţ al Munţilor Carpaţi, atât din România cât şi din afara ei, atingând altitudinea maximă în Pasul Urdele 2145 m. Şoseaua traversează Munţii Parâng de la N la S fiind paralelă cu Valea Oltului şi Valea Jiului aflându-se între acestea. Deşi este mai înaltă, mai veche şi mai frumoasă decât Transfăgărăşanul, este mai puţin cunoscută pentru că, Transalpina, cu toate că este catalogat drum naţional, DN 67C (parţial), nu a fost până în 2009 niciodată asfaltată. Transalpina a fost construită de armatele romane în drumul lor spre Sarmisegetusa, pavată cu piatră de Regele Carol al II-lea după 1930 şi reablitată de nemţi calinoiu fericitîn al II-lea război mondial, dupa care a a fost uitată. Faptul că a fost uitată şi a devenit un drum greu de parcurs a ajutat Transalpina să-şi păstreze neatinsă sălbăticia şi farmecul aparte pe care puţine locuri din ţară îl mai au. Este printre puţinele drumuri din ţară pe care se poate ajunge cu maşina până la nori şi chiar deasupra lor.

Cerul se uneşte cu pământul iar turismul cu peisajul

Modernizarea DN 67C – Transalpina – a creat un culoar important de circulație rutieră spre nordul Gorjului, venind dinspre Sebeș. Turiștii din toată țara sunt provocați să parcurgă cea mai înaltă șosea din țară și să descopere, la capătul ei venind dinspre nord, o stațiune turistică prea puțin cunoscută până acum – Rânca. Numeroasele pensiuni și hoteluri construite la peste 1600 de metri altitudine, lângă Vârful Păpușa, așteaptă turişti pe tot parcursul anului, nu numai în perioada iernii. Aici au fost create condiții de transport cu telescaunul printr-un proiect recent încheiat, finanțat prin Programul PHARE – Infrastructură mare și inițiat de Consiliul Județean Gorj în parteneriat cu Primăria Novaci și Primăria Baia de Fier. Dezvoltarea integrată prin optimizarea domeniului schiabil a avut și o componentă de ecologizare, prin realizarea sistemului de colectare – epurare a apelor uzate menajere din staţiunea Rânca. S-au creat, astfel, condiții sporite de confort pentru turiştii care aleg să petreacă mai multe zile în staţiunea Rânca. Valoarea totală a proiectului, pe cele două componente, depășește 6.400.000 de euro.

Obiective turistice

Dacă Transalpina este abordată dinspre partea sudică, respectiv de pe teritoriul județului Gorj, turiștii interesați vor avea posibilitatea să descopere obiective pe care, suntem siguri, prea puțini le cunosc. Un alt proiect aflat în implementare, derulat de Consiliul Județean Gorj, are ca scop tocmai promovarea județului Gorj ca destinație turistică de interes național și internațional. Contractul pentru proiectul ”Redescoperă Gorjul” s-a semnat în luna decembrie a anului 2010 și are o valoare de 970.549,24 lei. Este finanțat prin Programul Operațional Regional 2007-2013 și o durată de implementare de 12 luni. Prin intermediul acestui proiect se realizează numeroase materiale de prezentare, care scot în evidență potențialul turistic nebănuit al Gorjului.

Pornind de la Constantin Brâncuși, un brand recunoscut internaţional și care va fi totdeauna piesa centrală a oricărui pachet turistic, de la operele sale monumentale din Parcul Central (Masa Tăcerii, Aleea Scaunelor, Poarta Sărutului) și Coloana fără Sfârșit, situată la aproximativ 800 de metri mai departe, pe Calea Eroilor, turistul interesat va putea parcurge itinerarii de suflet la mânăstirile din nordul județului – Tismana, Polovragi, Lainici, Crasna, unele dintre cele mai vechi din Țara Românească. Pelerinii care practică turismul ecumenic știu că aici există moaștele a doi sfinți creștini – Cuviosul Nicodim de la Tismana și Cuviosul Irodion de la Lainici.

Cureaua dintre obiective, “drumul de sub munte”

Legătura între toate aceste obiective se face prin ”drumul de sub munte”, un drum județean (DJ 665) în lungime de 59 de km, modernizat prin intermediul unui proiect finanțat prin Programul Operațional Regional 2007-2013 (valoarea la data contractării de 92.371.338 lei) și finalizat în cursul anului 2010, precum și pe traseul DJ 661, cu o lungime de 70 de km, care leagă sudul de nordul județului. Reabilitarea acestui din urmă drum județean s-a făcut cu fonduri proprii ale Consiliului Județean Gorj, în valoare de 48.698.329 lei.

Un alt proiect care susține activitatea turistică în Gorj este realizarea sistemului integrat de salvare montană, al cărui scop este construirea sau modernizarea a nouă posturi de salvare montană în nordul județului Gorj.

Valoarea proiectului este de aproximativ 9.020.000 de lei. De altfel, în zona montană a Gorjului, în special Rânca – Corneșul Mare se pot practica sporturi de iarnă timp de peste cinci luni pe an, iar în restul timpului se pot desfășura diverse alte sporturi și turism de aventură: cicloturism, mountainbike, parapantă, rafting, canyioning, escaladă, snowboarding etc. Tot aici sunt disponibile terenuri de vânătoare în cadrul unui fond cinegetic de 467.400 ha, se poate practica pescuitul sportiv, în apele repezi de munte putând fi găsite specii de păstrăv, mreană, moioagă, clean, scobar.

Ion Călinoiu militează pentru dezvoltarea turistică a Gorjului

“În Gorj se poate practica turism ecumenic, turism cultural și istoric, turism balnear și sportiv, pescuit și vânătoare. Pentru Gorj, turismul nu este doar o alternativă la specificul aproape monoindustrial al zonei, ci este o direcție de dezvoltare durabilă, așa cum rezultă și din Strategia de dezvoltare a județului pe termen mediu și lung. Gorjenii sunt oameni ospitalieri, cu tradiții bogate, cu un folclor divers, foarte apreciat în țară și în străinătate. De la peisaje naturale foarte pitorești, pe care turiștii le pot găsi până la altitudini de peste 2000 de metri, până la terenuri de vânătoare și ape de munte pline de pești, teritoriul Gorjului este ca o permanentă invitație la redescoperire.

De aici a plecat spre universalitate cel mai genial sculptor al secolului XX, Constantin Brâncuși, și tot aici poate fi descoperit un întreg ansamblu de creații materiale și imateriale ale oamenilor, pe care le putem numi, pe scurt, Țara lui Brâncuși”, a declarat Ion Călinoiu, președintele Consiliului Județean Gorj.

Anamaria Stoica

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here