Ziua Internaţională pentru Conservarea Monumentelor se marchează anual în data de 18 aprilie. Datorită neconcordanţei activităţilor desfăşurate în această perioadă (18 – 22 aprilie, Şcoala altfel) de către elevii claselor a IX-a a E şi a X-a H de la Colegiul Naţional „Spiru Haret” şi datorită necesităţii a cel puţin două repetiţii, voluntarii Cercului Cultul Eroilor „Ioan, fost învăţător” din cadrul Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria” (ANCERM), Filiala judeţului Gorj, elevi ai acestor clase, au planificat acţiunea de îngrijire a mormintelor Eroilor pentru 20 aprilie.
De dimineaţă, fiecare elev a cumpărat câte o garoafă. Apoi, la sala de la Casa Tineretului, îndrumaţi de prof. Ion Pinţa, au făcut o ultimă repetiţie. Parcă tot mai trebuie puse la punct nişte detalii. Deplasarea la Cimitirul Municipal a fost o drumeţie agreabilă. Acolo au fost întâmpinaţi de dl. lt. col. (r.) Ovidiu Ghindă, prim-vicepreşedinte, de dl. prof. Grigore Haidău, vicepreşedinte şi de dl. lt. col. (r.) Gheorghe 
Buşe, secretar executiv al Filialei Gorj a ANCERM. Imediat, 20 de perechi de mânuţe harnice se pun pe treabă: desfac pănglicuţele tricolore cu care au prins anul trecut câte o garoafă la fiecare cruce. Garoafele acelea s-au uscat de mult, iar pănglicuţele s-au decolorat de soare. Pun acum alte garoafe şi alte pănglicuţe. Apoi, după un moment de odihnă şi după (de data asta chiar) o ultimă repetiţie, echipa interpretează pentru prima dată integral, Imnul „Ioan, fost învăţător”:
… Casă, masă ai lăsat
Patria când te-a chemat
Din învăţător, ostaş,
Şcoala ta, cui să i-o laşi ?…
După cuvenita fotografie de grup, ne deplasăm la mormântul Eroului slt. p.m. Haidău Grigore Cătălin, căzut la datorie în Decembrie 1989, fiul profesorului Grigore Haidău. Acelaşi ritual: pănglicuţa e nouă, a fost schimbată de curând de către tatăl său, dar două garoafe prinse de două eleve, vor sta bine acolo. Cântăm Imnul „Bravi Eroi !”:
…În libertate ai crezut,
Să-i fie Patriei mai bine
La datorie ai căzut,
Cătăline, Cătăline…
Pe crucea Eroului citim un fragment din cuvântarea ministrului Apărării Naţionale de atunci: „Numele lui va înnobila peste timp Revoluţia Română din 22 Decembrie 1989, iar faptele brave pe care le-a săvârşit vor sta drept pildă vie ostaşilor, vor intra în Panteonul nemuririi Neamului. Glorie Eroului României Libere !” Domnul profesor ne dăruieşte ultimul număr al publicaţiei pentru cinstirea Eroilor intitulată „Jertfa” pe care o editează împreună cu col.(r.) dr. ing. Walter Loga, preşedinte al filialei Gorj a ANCERM şi prof. Andrei Popete-Pătraşcu. Un ultim popas la mormântul generalului Gheorghe Magheru: garoafe, pănglicuţe, fotografii. Se cuvine să menţionăm numele voluntarilor care au desfăşurat această frumoasă activitate: din clasa a IX-a E: Băltăreţu Ramona, Ionică Diana, Pinţă Andreea, Popescu Ariana, Săpunaru Bianca şi Vîlceanu Adelina. Din clasa a X-a H: Bianchi Ionuţ, Brăete Denis, Chimerel Georgiana, Condescu Silviu, Deaconu Rareş, Fechete Isabela, Ilina Narcis, Manta Roxana, Munteanu Vlad, Sanda Cătălin, Stîngaciu Nicoleta, Vînătoru Cosmin, Zăvelcă Silviu şi Zorlescu Bianca. Şi un ultim cuvânt: salutul voluntarilor din Asociaţia Naţională Cultul Eroilor „Regina Maria” este : „Eroi au fost!” iar răspunsul este „Eroi sunt încă !”. E primul vers din Imnul Pui de lei. Semnificaţia: Eroii au fost, iar acum sunt în cer, Eroii sunt încă în inimile noastre. Desigur, poate fi şi semnificaţia: Eroi au fost în secolele de lupte, Eroi sunt încă azi când nu luptăm, dar pot fi fapte de eroism. Un asemenea act de eroism s-a întâmplat azi. Una dintre elevele de la clasa a X-a H al cărei nume nu am permisiunea să-l dezvălui, mi-a cerut ieri voie să lipsească azi de la activitate, fără să-mi spună motivul. E una dintre cele mai serioase eleve din clasă, totuşi, crezând că motivul nu e însemnat, nu i-am dat voie. A participat la activitate şi abia la sfârşit când am întrebat-o mi-a spus că părinţii ei au plecat la ţară la bunici pentru întreaga săptămână, ea rămânând singură în oraş. „Tu nu poţi să pleci mâine?” „Nu pot, nu mai am microbuz”.
Ion Pinţa
