Aş fi fost tentat să-i dau dreptate uneori antipaticului Mircea Badea, antenistul. După care, recunosc, nu mă omor. Spusele sale, conform cărora „trăim în România şi asta ne ocupă tot timpul” sunt de luat în seamă.
Firesc, omul avea şi încă are dreptate. Problema ar fi să vedem ce se mai poate face spre a mai schimba câte ceva din situaţia asta tălâmbă. Criza politică continuă. Instabilitatea la fel.
Se ştie că Băsescu, oficial, n-a călcat pe BEC. Cel mult, s-ar putea zice, l-a călcat în picioare! Sec, Biroul Electoral Central a comunicat o veste lapidară. A „încheiat centralizarea datelor şi Traian Băsescu a câştigat alegerile”. Este foarte posibil ca dovezile promise de PSD să fi fost firave, ori să fi lipsit. Mai aflăm şi că sociali-democraţii ar fi înaintat Curţii Constituţionale probele privind fraudarea alegerilor. Mariean Vanghelie spune şi el că „trebuie să facem toate demersurile juridice ca Băsescu să nu fie proclamat dictator”. Nu ştim de ce vorbeşte el şi nu presupusul păgubit, candidatul din turul doi, Mircea Geoană. Încă lider al PSD, dar rătăcit prin democraţie. O altă ştire ne anunţă cum că PSD se zbate şi a depus la CC notele de explicitare a probatoriului pentru contestarea alegerilor. Numai că, scrupuloşi nevoie mare, judecătorii constituţionali au început abia ieri după amiază discuţiile asupra contestaţiei PSD. Ne aşteptam să rumege petiţia şi probele şi abia apoi să dezbată încurcata situaţie ce ne-a făcut de râsul lumii. Mai alaltăieri, se transmisese de către Mediafax, altfel destul de obedientă cu actualul locatar de la Cotroceni, numărul înspăimântător „9.959 suspiciuni de vot multiplu care ar fi verificate de Poliţie”(Mediafax). Aceeaşi Poliţie cu cea felicitată de Vasile Blaga, Radu Berceanu şi Adriean Videanu încă de luni. În ce să mai credem?
Marele specialist în făcături pre şi post electorale – Vasile Blaga, afirma cu nonşalanţă că încă ar fi ministru interimar, deşi fostul titular al postului, demisul Dan Nica, cerea înlăturarea sa cu executorul, evident, judecătoresc. Ceea ce nu s-a întâmplat. Chipurile, în locul lui ar fi condus ministerul de Interne un secretar de stat. Pus de el şi de PD-L. În mod cert, tot Vasile Blaga a gestionat desfăşurarea alegerilor. Iar dacă acestea au fost fraudate, cum susţine PSD, greu se mai poate întoarce mortul de la groapă. Specialistul în ştergerea urmelor, fostul general botezat „Vulpea”, pe post de coordonator al lucrăturii s-ar vedea avansat şi în retragere. N-ar fi primul caz. Iar noi, ca proştii, mai tragem nădejde că se va face dreptate. De vreo 20 de ani, nu e prima dată când se fraudează alegerile. Şi acum cinci ani, între cele două tururi ale alegerilor prezidenţiale, însuşi Traian Băsescu ţipa de mama focului că s-au fraudat. Când s-a văzut preşedinte, n-a mai zis nimic. Se prea poate ca şi legea electorală să fie plină de lacune şi să permită micile fraude. Care însumate dau marea fraudă.
Între Sfântul Nicolae şi Bobotează, şi Traian Băsescu şi Mircea Geoană promiteau Guvern. Nu este exclus ca marele maestru al combinaţiilor – Traian Băsescu – cu complicitatea ministerului de Interne, a ministerului Justiţiei şi, de ce nu, chiar a Curţii Constituţionale, să şi reuşească. Cu deviza dezbină şi stăpâneşte, întărâtă taberele PNL, pe Crin Antonescu l-a muiat şi îmbiat spre a sări în tabăra sa. Nu mai departe declaraţia de ieri a anti-băsescianului de până mai alaltăieri. Orice om îşi are preţul lui. Crin Antonescu o fi şi primit avansul promis.
Nu continuă doar criza, ci şi deriva României din vremea „regimului Băsescu”. De care nu ne mai scapă, după cum decurg lucrurile, nici măcar Curtea Constituţională. Făcându-se că plouă, Traian Băsescu şi PD-L grăbesc câştigarea războiului Marii (ne)înţelegeri!
În fond, Traian Băsescu şi PD-L dovedesc a nu ştiu câta oară că nu le pasă de românii de rând. Care, în marea lor majoritate sunt şi păcăliţi şi cu banii luaţi. Unii sunt şomeri, alţii nici ajutor de şomaj nu au, mulţi se pregătesc de Crăciun cu 15% din salariu mai puţin din leafa pe decembrie. Tare mi-e teamă că nu mai avem, nici o scăpare. Laşitatea românilor, lideri politici sau nu, ne omoară. Judecătorii Curţii Constituţionale sunt prea bine plătiţi ca să se mai gândească şi la dreptate. Vorba fabulistului, „Nu văz a se mai face”. Mai ales „Pentru căţei”. Prea adesea, se moare şi cu dreptatea în mână.
Ion PREDOŞANU
