Răşina – un toponim pe nedrept uitat!

198

untitledAvând în proiect realizarea Monografiei Ţicleniului, gândul întreprinzător, ca şi transpunerea lui în practică mă poartă la componenta toponimică a fostelor sate aparţinătoare urbei de la poalele Dealului Bran, iar dintr-un motiv pur sentimental şi emoţional, în acelaşi timp, deoarece pe certificatul meu de naştere, ca şi pe buletinul de identitate, scrie negru pe alb, că sunt născut în localitatea Răşina, raionul Gilort, primul meu gând se îndreaptă către numele propriu al fostei comune Răşina.

De unde vin ungurenii?
Având un statut administrativ propriu, cuprinzând satul Gura Lumezii, cu prelungirea sud-vestică în Rudărie, până la mijlocul veacului al XX-lea fiind cea mai cunoscută şi mai întinsă aşezare din arealul actualei localităţi, se pare că denumirea de Răşina provine de dincolo de munţi, de la Răşinarii Sibiului, aşa cum din Ţara Transilvaniei provine şi cel mai răspândit nume pe care îl poartă locuitorii acestui oraş, inclusiv primul gospodar al oraşului, acela de Ungureanu, poate ca un rezultat al vechii transhumanţe. Copil fiind, ştiu că trecerea ciobanilor prin sat era marcată prin expresia „vin ungurenii”, iar şederea lor putea fi observată, mai ales pe izlazul dintre cele două foste comune, Răşina şi Ţicleni, cam pe unde se află acum centrul civic al oraşului.Din păcate, după începerea exploatării petrolului, numele de Răşina devine tot mai rar în documentele administrative oficiale, impunându-se, din motive greu de descifrat, denumirea pe care a luat-o până în 1968, de comuna Ţicleni, cu satele: Tunşi, Ţicleni, Răşina şi Gura Lumezii, ca să le prezentăm în sensul curgerii Pârâului Cioiana, cea mai cunoscută apă curgătoare de aici!
Drumul sondelor
Exploatarea petrolului în localitate se face de aproape şaizeci de ani, dar pe măsură ce ponderea activităţii industriale a crescut, utilizarea toponimului de Răşina, ca şi păstrarea sa în mentalul colectiv al oamenilor s-a diminuat de la un an la altul, astfel că astăzi, dacă îi întrebi pe unii tineri, mai ales cei proveniţi din părinţii care au descins aici pe „drumul sondelor”, cei mai mulţi răspund că nu ştiu nimic despre această denumire, pentru că ei s-au născut în oraşul Ţicleni. Desigur, în cuprinsul viitoarei monografii, pe baza documentelor şi a unor argumente logice, voi căuta să demonstrez că din documentele Mănăstirii Tismana, localitatea este consemnată cu denumirea oficială de Răşina, că încă din primul mileniu creştin, primii locuitori îi aflăm pe vatra Satului Răşina, iar continuând cu cel de-al doilea mileniu d. Hr., constatăm că aici avem două biserici parohiale cu străvechime, pe vatra unde altădată au fost biserici din lemn, pădurile de foioase şi animalele de vânat constituind bogăţia de preţ şi baza îndeletnicirilor oamenilor.
Punct de rezistenţă în calea germanilor
Nu înainte de a încheia această scurtă pledoarie, trebuie să amintesc faptul că vatra satului Răşina a constituit singurul punct de rezistenţă împotriva ocupanţilor germani, în perioada primului război mondial, ceea ce mă îndreptăţeşte să cred că toponimul Răşina, merită actualizat în mentalul colectiv al oamenilor, chiar dacă în ultima jumătate de veac a fost pe nedrept lăsat în uitare.
Vasile Gogonea

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here