Protecţia carstului gorjean – O atitudine sau o necesitate ? (II)

252

5Dîlma Cucutelor, fenomenul cel mai reprezentativ din cadrul perimetrului Șușița Seacă s-a format cu mult timp în urmă prin acțiunea de erodare a Șușiței Seci precum și a pârâului Valea Seacă.

Cursurile acestora au fost drenate în final pe un curs subteran ce are și scurte apariţii la suprafaţă. Creasta Dîlmei Cucutelor însoțeste cheile pe o lungime de mai bine de 3 km constituind versantul vestic. Acesta este format cu preponderenţă din calcare puternic carstificate cu o mare varietate de fenomene specifice (cleanțuri,abrupturi, lapiezuri, peşteri și avene). Se cuvine să amintim aici cele mai spectaculoase forme carstice Bidăroaia din Dîlma Cucutelor (-22m) , avenul I (-12m), avenul F (-37m) precum și Avenul Perseverenți din Bordul Dobriței (-88m). Dîlma Cucutelor poate fi parcursă parțial sau integral cu atenționarea că accesul în avene va fi efectuat numai cu echipament potrivit și dublat de solide cunoștiințe legate de alpinismul subteran. Cetatea de piatră a Sohodolului

Cheile Sohodolului se întind pe o distanţă de aprox. 12 km între Poiana Contului şi comuna Runcu. Acestea pot fi împărţite în trei sectoare: Cheile Runcului, Cheile Vidrei şi Cheile Pătrunsa. Împărţirea este rezultatul configuraţiei geologice unde calcarele care ocupă cea mai mare parte sunt întrerupte de două ori de bare de şisturi cristaline şi granituri.

28Calcarele predominante în acest perimetru prezintă o mare permeabilitate carstică datorită unui sistem bine dezvoltat de fisuri, canale, peşteri şi avene formate în urma unui îndelungat proces de dizolvare. Prin acest adevărat labirint subteran apele se infiltrează cu uşurinţă dând naştere la o multitudine de fenomene carstice. În alte cazuri apa se înmagazinează în golurile subterane şi iese la suprafaţă sub forma unor izbucuri din care unele cu debite importante . Cele mai cunoscute din acest perimetru sunt cîmpurile de lapiezuri (formațiuni carstice de suprafață ce au luat naştere prin coroziune pe roci carstificabile), avenele din acest perimetru (din care două dețin recorduri naționale la cea mai mare stalacmită 10m precum și cel mai mare puț vertical -122m), cele două tuneluri ovoidale ce formează Nările (de 76 și respectiv 57m), peștera Gîrla Vacii ce prezintă un foarte rar fenomen de difluență subterană și nu în ultimul rând Inelul de Piatră sau Inelul Domniței cum mai este cunoscut o adevărată emblemă a Sohodolului asupra originii sale fiind făcute și în ziua de azi o multitudine de presupuneri unele dintre acestea de-a dreptul hilare.

Izvoarele Cernei, un Hercules al surselor carstice din România

Nu trebuiesc omise din această enumerare Izvoarele Cernei aflate pe teritoriul județului nostru cea mai puternică sursă carstică din România cu un debit ce variază între 3000-10000litri/sec. și unde iarăși ca o curiozitate temperatura apei este constantă( 6,8 grade C) indiferent de anotimp ce face ca nici în iernile cele mai geroase să nu înghețe oferind un peisaj aproape ireal.

Și aici trebuie menționat faptul că în urma cercetărilor hidrospeologilor apele izvoarelor îşi au originea tocmai în Retezatul Mic într-un perimetru carstic numit Scorota-Soarbele. Cercetările făcute cu ajutorul trasorilor clasici și speciali au scos în evidență faptul că traseul subteran Soarbele-Izvoarele Cernei este cea mai lungă străpungere hidrologică subterană determinată până la ora actuală în România.

Complexul carstic Mușetoaia

Ultima dar nu cea din urmă este zona cuprinsă între văile Motrului Sec și ale Motrului Mare unde se dezvoltă complexul carstic Mușetoaia care se întinde către miazănoapte până în apropierea Pietrei Mari a Cloșaniului. Pe aceste locuri poate fi admirată o mare varietate a formelor și fenomenelor carstice constând în câmpuri de doline, cleanțuri, abrupturi, peşteri și avene. Cele mai cunoscute sunt peșterile Martel și Lazului precum și peștera Aven de la Sohodoalele Mici .

Circulația subterană a apei – un curios fenomen în carstul gorjean

Circulaţia subterană a apei este fenomenul cel mai interesant şi în acelaşi timp cel mai complex din zonă şi extrapolând pe un perimetru delimitat spre est şi vest de cele 7 situri gorjene ale viitoarei Arii Protejate Nordul Gorjului de Vest. Se poate afirma că avem de-a face cu o circulaţie activă a apei în subteran, circulaţie favorizată de structura geologică a zonei (calcare carstificabile) precum şi diferenţele de cotă dintre văi.

Astfel consultând o hartă putem constata că Şuşiţa Verde este mai sus decât Şuşiţa Seacă, care la rândul ei este mai sus decât Sohodolul. La rândul său acesta este mai sus decât Bistriţa cel mai apropiat râu spre vest dar de care este despărţit de o zonă cu formaţiuni impermeabile ce nu au favorizat procesele de circulaţie a apei în subteran. Determinări subterane

Pentru determinarea relaţiilor hidrologice existente în acest perimetru specialiştii hidrogeologi români au efectuat o serie de marcări cu trasori clasici şi speciali. Rezultatele acestor determinări au dus la o serie de concluzii foarte interesante :

-În sectorul Pătrunsa există o circulaţie subterană a apei între punctul Toaia Dracilor de pe Gropu şi izbucurile Pătrunsa, Picuel şi Izvorul Muşchiat de pe Sohodol. Viteza de circulaţie a apei în subteran este de aprox.2 km pe zi.

-Între peştera Gârla Vacii şi izbucurile Vâlceaua (Gâlciomiţa), Jaleş şi Runcu există relaţii hidrologice. Viteza de circulaţie în subteran este de aprox.4 km pe zi.

-Între Bistriţa şi izbucurile de pe Sohodol nu există relaţii hidrologice.

-Între punctele de penetrare a apei în carst de pe Șușița Verde și Șușița Seacă și izbucurile Vîlceaua și Jaleș de pe Sohodol există relații hidrologice. Apa circulă printr-o complicată rețea carstică, ce străbate bazine carstice de recepție unde trasorii care au fost folosiți pentru determinarea legăturilor au fost puternic diluați în izbucul Vîlceaua ajungând la final numai 1/8-1/10 din trasorul inițial. ( va urma )

Mugurel PETRESCU

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here