Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a anunțat că va propune extinderea perioadei de cursuri în învățământul preuniversitar, începând cu anul școlar 2022 – 2023. Nu este exclusă nici varianta revenirii asupra calendarului următorului an școlar.
Conform Ordinului de ministru nr. 3.243/5.02.2021 privind structura anului școlar 2021 – 2022, semestrul I va avea 14 săptămâni de cursuri, dispuse în perioada 13 septembrie – 22 decembrie 2021, cu mențiunea că în perioada 25 – 31 octombrie 2021 elevii claselor din învățământul primar și copiii din grupele din învățământul preșcolar vor fi în vacanță. Vacanța de iarnă va începe joi, 23 decembrie 2021, și se va încheia duminică, 9 ianuarie 2022. Semestrul al II-lea va avea 20 de săptămâni de cursuri dispuse în perioada 10 ianuarie 2022 – 10 iunie 2022. Elevii vor avea o singură vacanță în semestrul II și anume vacanța de primăvară, programată în perioada 15 aprilie 2022 – 1 mai 2022. Vacanța de vară va începe pe 11 iunie 2022. Prin excepție, pentru clasele a XII-a, a XIII-a seral și frecvență redusă, anul școlar are 32 de săptămâni de cursuri, care se încheie la data de 27 mai 2022, în timp ce pentru clasa a VIII-a anul școlar are 33 de săptămâni de cursuri, care se încheie la data de 3 iunie 2022. O altă excepție o constituie clasele din învățământul liceal – filiera tehnologică și clasele din învățământul profesional, pentru care anul școlar are 37 de săptămâni de cursuri, care se încheie la data de 1 iulie 2022. Ministrul Educației spune însă că există disponibilitatea extinderii perioadei de cursuri încă din această toamnă. ”Dacă și numai dacă principalii parteneri de dialog social ai Ministerului Educației (FSLI, Federația Spiru Haret, Consiliul Național al Elevilor și Federația Națională a Asociațiilor de Părinți) ajung la un consens și revin în mod unanim asupra calendarului aprobat în urma consultărilor de la începutul anului 2021, Ministerul Educației are deplina disponibilitate de a reveni asupra calendarului, în sensul extinderii perioadei de cursuri încă din anul școlar 2021 – 2022, atrăgând, însă, atenția asupra deficitului de predictibilitate generat de această eventuală revenire. Ministerul Educației consideră că predictibilitatea trebuie să rămână un deziderat major în sistemul de învățământ, mai ales acum, când perioada de criză sanitară a impus decizii multiple de schimbare în timp scurt. Pe de altă parte, Ministerul Educației susține extinderea anului școlar, cu atât mai mult cu cât este necesară recuperarea pierderilor educaționale generate de predarea online”, a anunțat Sorin Cîmpeanu. ”În orice variantă, Ministerul Educației va avea anul acesta inițiativa de a propune extinderea perioadei de cursuri în învățământul preuniversitar, începând cu anul școlar 2022 – 2023. În acest sens, vor fi inițiate consultări extinse. Ministerul Educației va lua în considerare orice soluție va rezulta în urma acestor consultări, fără a exclude nicio variantă solicitată de profesori, elevi și părinți, nici revenirea la trimestre, nici extinderea duratei cursurilor și nici altă variantă ce va rezulta în interesul pregătirii elevilor”, a mai anunțat ministrul Educației.
Poziția Consiliului Național al Elevilor
Consiliul Național al Elevilor a transmis ieri că își menține poziția cu privire la structura anului școlar 2021-2022: cursurile să înceapă pe data de 6 septembrie 2021 şi să se încheie pe data de 4 iunie 2022. ”Consiliul Naţional al Elevilor a atras atenţia, încă din luna februarie a acestui an, cu privire la faptul că structura anului şcolar 2021-2022 este dezechilibrată şi nejustificată, fiind aprobată fără un proces de consultare reală a partenerilor de dialog social. Ne bucurăm să vedem că Ministerul Educaţiei a decis să revină asupra acestei măsuri, fiind dispus să asculte viziunea tuturor actorilor implicaţi în actul educaţional. Consiliul Naţional al Elevilor îşi menţine poziţia cu privire la structura anului şcolar 2021-2022: cursurile să înceapă pe data de 6 septembrie 2021 şi să se încheie pe data de 4 iunie 2022. Această structură este mai echilibrată, atât în ceea ce priveşte numărul de săptămâni (16/18, în loc de 14/20), cât şi în ceea ce priveşte numărul mai redus de zile pe care elevii sunt nevoiţi să le petreacă la şcoală în timpul verii, atunci când temperaturile din sălile de clasă creează un disconfort termic puternic, în contextul în care majoritatea unităților de învăţământ preuniversitar nu dispun de infrastructură de climatizare. În ceea ce priveşte prelungirea duratei cursurilor începând cu anul şcolar 2022-2023, considerăm că Ministerul Educaţiei are datoria de a trata cu prioritate, înaintea oricărui alt aspect, planurile-cadru pentru liceu, care vor redefini arhitectura curriculară a întregului sistem. Cercetările din domeniul ştiinţelor educaţiei arată că nu există o legătură consistentă şi bine definită între creşterea numărului de zile pe care elevii le petrec la şcoală şi rezultatele pe care aceştia le obţin la testările internaţionale de tip PISA.
În Model of School Learning, elaborat de John Carroll, sunt prezenţi mai mulţi factori care pot conduce la reuşita academică: calitatea actului educaţional, abilitatea de înţelegere a elevilor, perseverenţa (timpul pe care elevii sunt dispuşi să îl aloce învăţării) şi oportunităţile de învăţare (timpul pe care elevii îl au la dispoziţie pentru a învăţa). Aşadar, numărul de zile de cursuri nu reprezintă o variabilă decisivă atunci când vine vorba de performanţa academică a elevilor. Este imperios ca, atunci când Ministerul Educaţiei elaborează politici educaţionale, să aibă în vedere cu precădere calitatea actului educaţional (formarea resursei umane, modificarea arhitecturii curriculare etc.), măsurile privind numărul de zile de şcoală fiind subsecvente celor de mai sus”, se arată într-un comunicat al CNE.
Roxana Lupu
