,,Oamenii luminaţi, oamenii care se pretind că sunt luminaţi, au datoria sacră să deschidă ochii care nu văd, urechile care nu aud, minţile încuiate şi … gurile care tac”. – Veritas
Încă se mai deschid porţile ,,bătrânului SMA”, fosta Staţiunea de Maşini şi Tractoare Bibeşti (SMT), înfiinţată în 1948 ca unitate economică de interes republican. De aici, s-a extins mecanizarea în tot judeţul Gorj, cu efecte benefice în obţinerea de rezultate sporite în producţia cerealelor, în legumicultură, pomicultură, viticultură dar şi în zootehnie.
Tinerii din fiecare comună au învăţat, teoretic şi practic, să stăpânească maşinile şi tractoarele aici, în SMT Bibești, mașini și utilaje produse în fabricile şi uzinele din România, cât şi pe cele importate din Italia, Germania, Franţa, Cehoslovacia, etc.
Timpul, evenimentele din 1989, au schimbat fundamental, prin politica iresponsabilă şi ostilă, ruptă de realităţi, soarta agriculturii, dar şi a oamenilor care au dus greul, respectiv mecanizatorii. Mulţi au ieşit la pensie (din care n-au apucat să mânânce prea mult), alţii au precat în alte ţări să câştige mai mult, astfel că, de peste 20 ani ne confruntăm cu lipsă de mecanizatori, culmea ironiei fiind aceea că eu am înfiinţat în cadrul liceului ,,Tudor Arghezi”, din Târgu-Cărbuneşti, şi şcoala profesională de mecanici agricoli (altfel spus, ,,fabrica de mecanizatori”) care făceau practică şi la SMA Bibeşti, iar acum duc lipsa lor.
Baza tehnico-materială existentă, apărată în peste 30 ani de hoţi şi mafioţi cu eforturi grele, este unică în Oltenia, fiind pretabilă în instruirea şi formarea priceperilor şi deprinderilor de mecanizator.
Soluţia optimă în rezolvarea deficitului de mecanizatori impunea transformarea într-o integrată şcoală-producţie, astfel că Adunarea Generală a Acţionarilor, din 19 mai 2015, a aprobat în unanimitate, inclusiv ,,Memoriul de necesitate şi oportunitate”, agreat în principiu și de Inspectoratul Şcolar Judeţean Gorj, Consiliul Judeţean şi Prefectura Gorj, cu indicaţia că pentru obţinerea fondurilor necesare să fie prins în Planul Strategic de Dezvoltare a comunei Săuleşti, în prealabil ,,Memoriul” respectiv ducându-l şi la Primăria Săuleşti.
Normal era ca ,,Memoriul” să fie dezbătut şi aprobat de Consiliul Local, lucru pe care baronul local Drăghici nu l-a făcut, nici după două luni, gest de rea-credinţă, orgoliu şi grandomanie.
În această situaţie, în ziua de 27 iulie 2018 m-am dus în şedinţa Consiliului Local Săuleşti, am prezentat ,,Memorialul de necesitate şi oportunitate de înfiinţare a Centrului de pregătire profesională în meseria de mecanic-agricol”, publicat şi în cotidianul ,,Gorjeanul’’.
Toţi consilierii au fost de acord, din capul mesei s-a ridicat baronul Drăghici a cărei ,,soluţie” a fost că el ,,nu vede că se poate face aşa ceva la Săuleşti”.
Eu înfiinţasem ,,aşa ceva” în cadrul liceului ,,Tudor Arghezi”, când eram director, îmi asumasem răspunderea şi disponibilitatea de a mă ocupa direct, personal, în realizarea obiectivului propus, ştiind tot ce trebuie făcut, ba mai mult decât alţii, şi ce trebuie să ştie teoretic şi practic absolvenţii, iar din prima promoţie să angajez 7 mecanizatori ,,proaspeţi”. Mi-am exprimat disponibilitatea ca-n primul an de funcţionare să sprijin întreaga activitate, fără să iau bani, lucru cu totul neobişnuit. Pe baronul local nu-l costa decât să zică ,,Da” şi să-l înscrie în Planul Strategic de Dezvoltare a comunei, necesar pentru obţinerea banilor necesari funcţionării.
Vanitatea, reaua-voinţă și credință, atitudinea ostilă, teama că ar fi cineva care să dovedească ,,alor de la judeţ” că poate face mai mult ca el (în cazul meu, nu era necesară aşa temere), lipsa de muşchi pe creier ca şi turloaiele domnului Drăghici l-au făcut să se opună; i-am făcut criticile și reproșurile cuvenite, i-am spus că a transformat comuna în moşie proprie în care face doar ceea ce vrea el, nu ceea ce e benefic pentru comună, județ și Țară.
Nesuportând critica abuzurilor în funcţie, s-a ridicat şi a plecat din plenul şedinţei, nici măcar nu s-a încheiat procesul verbal. Dar banii i-a luat pentru ziua respectivă şi încă nemeritat de mulţi.
Asta e pevestea prescurtată, dar adevărată, a ratării şi pierderii multor promoţii de mecanizatori, a pierdut comuna, judeţul, ţara. Dar nu le pasă nici celor care îl susţin, îl încurajază, îl apără de abuzuri de ani buni; Mischie l-a clonat (văzându-l negustor cu bani mulţi, ,,bun să-l ia în partid”. Domnul Călinoiu l-a instruit, l-a învăţat la ,,smecherii politice și sforări”, Cosmin Popescu l-a ridicat ,,în slăvi” pe banerele electorale, pozaţi împreună, pompându-i miliarde de lei (şi posturi pentru angajaţi ,,la stat degeaba” ) risipite fără eficienţă.
Şi aşa, trecurăm cu greu pandemia politică, pandemia sanitară şi intrarăm în pandemia economică – reține-ți ,,motto-ul’’, e luat ,,din viață!”
Prof. ing. Virgil Vâlceanu, director al S.C. Agromec Bibeşti S.A.
