Dumitru Cauc, profesor doctor de istorie la Școala Gimnazială ,,Victor Popescu” din Fărcășești, a povestit pentru Gorjeanul care au fost împrejurările ce l-au determinat, cu 45 de ani în urmă, să semneze un angajament cu fosta Securitate. Acesta a menționat că tatăl său, în perioada respectivă, ar fi fost persecutat de regimul stalinist pentru că ar fi fost în fruntea mișcării care s-a opus colectivizării. În ce privește adeverința CNSAS, care precizează că acesta nu a fost colaborator al fostei securități, cu mențiunea că a oferit totuși câteva informații, profesorul susține că își asumă cele trecute în document, precizând că ar fi vrut totuși să se apere la instanța de judecată, dar a primit, abia la un an după decizia CNSAS, documentul în cauză.
Profesorul Cauc susține că în anul 2011 a solicitat CNSAS, printr-un memoriu, dar și printr-o cerere, studierea fostului său dosar, temându-se că un răspuns al acestui organism ar putea să-i ofere și surprize neplăcute. “Aveam o povară pe suflet știind că semnasem acel angajament cu fosta Securitate, la vârsta de 17 ani, dar stăteam cu teama că nu s-ar înțelege, public, ce m-a determinat să semnez acel act. Doar eu și tatăl meu, în prezent decedat, am știut ce s-a întâmplat în anul 1971, în momentul în care, eu și cinci colegi ai Liceului Teoretic Bîlteni am organizat o grevă de protest, ca urmare a deciziei Inspectoratului Școlar Gorj de a destitui doi profesori ai liceului. Urmare a faptului că am trimis un memoriu președintelui țării de atunci, legat de acest aspect, și am avut curajul să recunosc în fața organului de Securitate și de partid că sunt autorul acestuia, că nu cunosc alte persoane implicate și nu renunț la cele ce am făcut, am fost anchetat în școală și apoi la Securitate. Acolo, un domn mi-a prezentat trecutul «pătat» al tatălui meu, mi-a cerut informații despre organizarea grevei și mi-a spus că nu voi fi lăsat să dau la nicio facultate din domeniul științelor pe care le îndrăgeam(istorie, filozofie sau drept) pentru cele întâmplate. Mi-a oferit însă calea de a ieși din situația creată, adică de a semna un angajament cu Securitatea. Deși, inițial, m-am opus, spunându-i respectivului cuvintele «chiar de aș fi amenințat că voi fi strâns într-o piuliță nu renunț la convingerile mele», în final am cedat, asta pentru a nu îmi compromite cariera și a fi aruncat la periferia societății”, a declarat profesorul Cauc.
“Romeo” nu a stat la internat
Dascălul de la Fărcășești susține că a semnat angajamentul respectiv în sediul Securității din Târgu-Jiu, în fața ofițerului Berca, care i-ar fi sugerat să dea viitoarele note informative sub numele “Romeo”.
În anul imediat următor, actualul profesor susține că nu a dat informații despre colegii săi, deși în adeverința eliberată acum de CNSAS se face referire la faptul că acesta ar fi oferit informații despre “colegii din internat”.
Cauc susține, în schimb, că în anul al patrulea de liceu, el nu ar fi stat în internat, ci în gazdă într-o altă comună de unde făcea naveta, cu bicicleta, la școală.
În 1972 devine student al Universității “Babeș Bolyai” Cluj Napoca, fiind chemat, la o lună după începerea cursurilor, la administrația căminului.
“Un ofițer de Securitate mi-a spus acolo că am o datorie de achitat și mi-a solicitat să dau în scris numele colegilor mei și a profesorilor care îmi predau la cursuri, ceea ce am și făcut la două-trei luni după. Același ofițer m-a chemat apoi la Casa Universitarilor din Cluj cerându-mi lista respectivă și informații despre cei trecuți pe hârtie. Nu a fost mulțumit și pentru faptul că a văzut că improvizez răspunsuri neserioase, superiorii săi au decis să renunțe la serviciile mele. De altfel, după cum se menționează în adeverința CNSAS, informațiile date de mine nu au afectat în niciun fel viața și integritatea persoanelor în cauză, dar nici drepturile și libertățile lor fundamentale”, a completat Dumitru Cauc.
Polemici politice la CNSAS
În ce privește adeverința CNSAS, care a stârnit polemici în rândul membrilor, profesorul din Gorj subliniază că aceasta spune clar că el nu a fost colaborator ori lucrător al fostei Securități. “Informațiile furnizate în adolescență și studenție au relevat că eu nu am fost colaborator ori lucrător al fostei Securități, polemicile pe marginea subiectului în CNSAS fiind, în opinia mea, politice, lucru pe care îl subliniază și unul dintre membrii acestui organism care a avut acolo o opinie separată. Regret că nu am putut ataca adeverința CNSAS, chiar dacă ea sublinia că nu am fost colaborator al fostei Securități, asta deoarece nu am primit la timp documentul eliberat în 2015, care a ajuns în posesia mea abia în mai 2016. Mă bucur că prin memoriul și cererea mea, înaintate CNSAS, mi s-a studiat dosarul, eliberându-mă astfel de o povară pe care o suportam cu greu. Nu a știut nimeni de cele petrecute atunci, în afara tatălui meu, cel care m-a și sfătuit să nu fac nimănui rău cum i s-a făcut lui și nici să nu spun nimănui despre acordul respectiv”, a conchis Dumitru Cauc.
Profesorul doctor în istorie susține că memoriul înaintat CNSAS, prin care povestește prima grevă a elevilor din județul Gorj și presiunile de care au avut parte inițiatorii mișcării de protest, a devenit document de studiere a Securității ca poliție politică.
Anamaria STOICA
